Planeta Rosie Marte a inspirat zboruri salbatice ale imaginatiei dea lungul secolelor, precum si mari interese stiintifice. Marte a fost intodeauna un subiect propice pentru sciitorii de SF, scrieri bazate pe secole de cercetari si observatii stiintifice.

Stim ca Marte este un corp mic, o planeta stancoasa care se crede ca a fost foarte asemanatoare Pamantului. Ca si alte planete „terestre” – Mercur, Venus, si Pamantul – suprafata sa a fost schimbata de fenomene vulcanice, impacte cu alte corpuri ceresti, miscari ale scoartei terestre si efecte atmosferice. Planeta Marter are Calote polare care se cresc si scad odata cu schimbarea anotimpurilor; pamantul de langa polii Martiani sugereaza ca climatul planetei s-a schimbat de mai multe ori. Schimbarile acestea climatice pe care le-a trait planeta rosie se atribuie unor eventuale schimbari regulate ale orbitei in jurul soarelui. Tectonismul Martian – formarea si schimbarea scoartei planetei Marte – difera de cea a Pamantului. Daca in cazul Pamantului miscarile tehtonice implica alunecari si ciocniri intre placie techtonice, pe marte miscarile tehtonice par sa fie verticale, lava fierbinte impingand in sus scoarta care intr-un final iese la suprafata. Periodic, furtuni de nisip acopera intreaga planeta. Efectele acestor furtuni sunt dramatice.

Credit NASA Imagine luata de la suprafata planetei Marte

Oamenii de stiinta cred ca cu 3.5 miliarde ani in urma, Marte a experimentat cele mai mari inundatii cunoscute vreodata in sistemul solar. Dar de unde a venit apa care a provocat aceasta inundatie straveche, cat a durat, si unde a plecat, nimeni nu stie. 

in mai 2002, oamenii de stiinta au anuntat descoperirea unei piese cheie in acest puzzle: nave spatiala Odyssey a detectat cantitati mari de apa inghetata aproape de suprafata – suficienta apa pentru a umple de doua ori pe Lacul Michigan. Gheata este amestecat in sol la doar un metru adancime pe o arie foarte mare aproape de Polul Sud martian.

Numeroase intrebari au ramas inca neraspunse. In momentul de fata planeta Marte este prea rece si atmosfera sa este prea subtire pentru a permite existenta apei lichidel la suprafata pentru mai mult timp. Exista mai multa apa congelata in Calotele polare, si exista suficienta apa pentru a forma nori de gheata, dar nu destula pentru a sculpta canalele de pe Marte. Imagini de la nava spatiala NASA – Global Surveyor sugereaza ca rezervele subterane de apa se pot iesii la suprafata in forma de izvoare. Multe raspunsuri si mistere raman inca ascunse sub pamantul rosu al planetei marte.

Descoperirea povestii apei pe Marte este importanta pentru a intelege climatul ei trecut, lucru care ne-ar putea ajuta sa intelegem evolutia tuturor planetelor inclusiv a noastra. Apa este considerat a fi un ingredient central pentru initierea vietii; dovada existentei apei pe Marte este de asteptat sa ne dea indicii despre viata care a existat sau care inca mai exista pe Marte, si in acceasi timp sa ne dea indicii despre existenta vietii oriunde altundeva in univers. Inainte ca omul sa mearga in siguranta pe Marte este nevoie sa stim mai multe despre aceasta planeta, si in special daca echipajul ar avea acces la resurse precum apa.

Marte are cateva caracteristici geologice remarcabile, inclusiv cel mai mare munte vulcanic din sistemul solar – Olympus Mons (27 km inaltime si o arie de 600km). Vulcani din regiunea nordica sunt atat de mari incat deformeaza aspectul rotund al planetei, mai mult pe la ecuator trece o vale imensa, numita Valles Marines. Acest canion se intinde pe o distanta ecivalenta cu distanta dintre New York si Los Angeles. 

Marte, de asemenea, are doi sateliti mici, Phobos si Deimos. Desi nimeni nu stie cum s-au format, acestia pot fi asteroizi atrasi de gravitatia lui Marte „.

Denumirea:

Planeta a fost numita Marte, dupa zeul razboiului in mitologia Romana. De asemenea satelitii sai naturali au fost numiti Phobos si Demios, acestia erau caii care-i trageau carul de lupta a lui Ares, zeul razboiului in mitologia greaca.

Marte – Zeul Razboiului in Mitologia Romana

Marte – Date Exacte

Distanta medie fata de soare: 227,936,640 km

Distanta minima fata de soare: 206,600,000 km

Distanta maxima fata de soare: 249,200,000 km

Raza Ecuatorului: 3,397 km

Circumferinta la Ecuator: 21,344 km

Volumul: 163,140,000,000 km3

Masa: 641,850,000,000,000,000,000,000 kg

Densitatea: 3.94 g/cm3

Aria Suprafetei: 144,100,000 km2

Gravitatia la sol (Ecuator): 3.693 m/s2

Durata zilei Martiene: 1.026 zile Pamantene sau 24.62 ore

Durata anului Martian: 686.93 zile Pamantene

Inclinatia Orbitala: 25.19 grade

Temperatura Minima/Maxima la suprafata: -87 to -5 °C

Compozitia Atmosferei Dioxid de Carbon, Nitrogen si Argon