,, Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte ” se poate întâmpla numai în lumea basmelor 🙂 Realitatea , după cum ştim cu toţii se prezintă cu totul altfel. Şi , totuşi , dacă bătrâneţea este o etapă inevitabilă în viaţa omului , nu înseamnă că tinereţea nu ar putea fi prelungită. Potrivit unei deducţii biologice , omul ar putea atinge teoretic venerabila vârstă de 140 – 150 de ani . Se spune teoretic , pentru că în mod practic prea puţini ating această culme a vieţii. Explicaţia se poate afla în modul de viaţă , omul fiind împiedicat să atingă această vârstă de propriile greşeli.

Modul nostru de viaţă se află deseori în incompatibilitate cu legile naturii. Prea mult ne-am îndepărtat de această Mamă a noastră , prea des ieşim din legile ei şi acest lucru îl plătim cu lungi suferinţe şi cu o prea mare scurtare a existenţei noastre. Întinerirea pe care o dorim mulţi dintre noi nu este o himeră. Ea este posibilitatea pe care oricare o are , după cum există posibilitatea să trăim mai mult şi mai bine. Îmbătrânirea precoce la care este supusă cea mai mare parte dintre oameni lasă să se înţeleagă că această situaţie e firească. Or , nimic nu poate fi mai fals decât acest lucru. Nu este deloc nefiresc ca cineva să ajungă la vârsta de 80 – 90 ani şi să se găsească în deplinătatea facultăţilor intelectuale şi în acelaşi timp să se bucure de o bună condiţie fizică.Am văzut , ce-i drept , în alte ţări , oameni care ajung la această vârstă , afişând o energie debordantă , având un mers vioi şi o privire clară în contextul unei feţe tinereşti cu pielea întinsă. Şi mă întrebam cum reuşesc oare aceşti oameni să-şi păstreze vigoarea şi relativa tinereţe ? Iar răspunsul a venit imediat : ei respectă legile firii şi legile naturii.Cineva presupunea că atunci când se naşte mica vietate umană ea semnează cu Moirele , zeiţele destinului , un adevărat contract de longevitate pe care însă nu întotdeauna omul îl respectă. Obosit , împovărat de greutăţi , îmbâcsit de otrăvuri şi în cele din urmă ros de boli , organismul nu îşi mai poate îndeplini prevederile acestui contract şi îşi încheie misiunea pe pământ prea repede. Puţini dintre oamenii de azi reuşesc ca la vârsta de 80 de ani să-şi mai păstreze o excelentă sănătate. Şi totuşi numărul acestor fericiţi ar putea creşte mult. Studiile în acest sens sunt optimiste.A-ţi păstra intacte facultăţile mintale şi forţele fizice până la adânci bătrâneţi înseamnă dintr-un alt punct de vedere a-ţi prelungi viaţa. Există în istoria civilizaţiei şi culturii umane o serie de titani care şi-au prelungit tinereţea până la vârste greu de acceptat de către noi cei de azi. La vârsta de 100 de ani , Tiţian încă mai lucra în atelierul său de pictură. Michelangelo la 89 de ani era la apogeul geniului său.Verdi a compus magnificul său Te-Deum la vârsta de 85 de ani , iar la 81 de ani Goethe şi-a terminat opera sa Faust. Bernard Shaw era la 90 de ani plin de vigoare , continuând să scrie cele mai frumoase piese de teatru ale sale. Tot la vârsta de 90 de ani Edison încă nu îşi încheiase cariera sa de mare inventator. Aceeasi vigoare şi putere de creaţie o emana şi Picasso la 89 de ani , iar americanul Hulda Crooks a reuşit să escaladeze Muntele Fuji ( 3776 m ) la ,, frageda ” vârstă de 91 de ani.Savantul român H.Coandă era plin de energie şi încă mai crea la vârsta de 90 de ani. Şi lista ar putea continua.Mă întreb cărui fapt se datorează tinereţea acestor oameni de seamă? Desigur că ei nu au avut cum să profite de complicatele şi costisitoarele tehnici de întinerire pe bază de hormoni , celule de foetus , transfuzii de sânge sau grefe de testic de la maimuţe , pe care ştiinţa le-a tot experimentat în ultima vreme. Metoda lor de a rămâne tineri este mult mai simplă şi nu costă aproape nimic. Ea a constat într-o autentică igienă a vieţii. Numai o bună igienă a corpului şi a spiritului ne poate păstra mult timp tinereţea şi ne prelungeşte viaţa. Iată secretul care se află la îndemăna oricăruia dintre noi .Dacă am avea curiozitatea să facem un recensământ al oamenilor longevivi de pe pământ am constata , poate cu stupoare , că această categorie este mai frecventă în rândul oamenilor bogaţi decât în acela al oamenilor de condiţie modestă. Există de altfel statistici care par să confirme acest lucru. Speranţa de viaţă este în medie 74-75 ani în rândul celor avuţi , în timp ce ea ajunge doar la 65 de ani pentru cei cu condiţie modestă. Sunt date ceva mai vechi , probabil că între timp s-au mai modificat. În majoritatea ţărilor dezvoltate o mare parte din populaţie ştie să evite , pe bună dreptate , grăsimile animale şi mezelurile grase , excesul de alcool , de medicamente şi de cafea , zahărul prea rafinat , pâinea şi produsele făcute din făină superioară. Aceeaşi populaţie se alimentează sănătos şi echilibrat , folosind din abundenţă fructele , legumele proaspete , pâinea integrală , mierea , polenul , etc. De asemenea , practică mişcarea în aer liber , sportul , gimnastica , respiraţia corectă , exerciţiile de deconectare şi foloseşte în mai mică măsură chimioterapia.Este instructiv să ştim că tinereţea noastră depinde în cea mai mare măsură de perfecta funcţionare a miliardelor de celule ale corpului. Ele sunt cele care asigură întreţinerea şi vindecarea de suferinţe a organismului. Dar spre a-şi îndeplini această misiune vitală au desigur nevoie de sânge. Se estimează că 90% din circulaţia sanguină are loc prin capilre şi numai 10% prin artere.Când capilarele sunt astupate , circulaţia sanguină fie întârzie , fie se opreşte complet. De ce are loc o încetinire a circulaţiei sângelui? Există situaţii când la nivelul capilarelor se acumulează prea multe deşeuri şi toxine pe care sângele nu are puterea să le elimine. Or , aceste depozite nocive conduc la o intoxicare lentă a întregului organism. Tocmai această intoxicare este vinovată de îmbătrânirea corpului. Prin urmare , inamicul nr.1 al tinereţii biologice a omului îl constituie deşeurile neeliminate , deşeuri care se acumulează în permanenţă , fără a putea fi evacuate la vreme.Dar să nu uităm însă că îmbătrânirea omului nu poate fi evitată , ea fiind un proces biologic firesc. Însă ea poate fi întârziată şi acest lucru este cu totul altceva.
Poate vă întrebaţi dacă există vreo reţetă miraculoasă de întinerire 🙂 ,,Reţetă” ideală nu cred , însă nişte recomandări am găsit şi vi le voi oferi în cele ce urmează :
– Admnistrarea unor băi calde. Căldura este cel mai eficace mijloc prin care reuşim să ne destupăm vasele de sânge înfundate de impurităţi. Sângele , supraîncălzit de apă , forţează dopurile de impurităţi , se agită în capilarele destupate , le deschide şi ajunge la celulele aflate în ,, agonie”, datorită privării de hrană şi oxigen , reînviorându-le. În acelaşi timp căldura apei activează schimburile de informaţie intercelulare. Hrănite şi curăţate , celulele revin la viaţă.
– Alimentarea corpului cu produse energetice şi curăţite de toxine.
– Consumarea de ceaiuri care activează eliminarea toxinelor prin rinichi cum ar fi infuzia de pir şi de iarbă neagră (eu nu am încercat plantele astea , dar dacă cineva ştie , poate lăsa un comment pe această temă ).
– Utilizarea mişcării şi a unei respiraţii corecte, în speţă profundă , care determină o accelerare a circulaţiei sanguine şi oxigenează bine sângele.La rândul său tinereţea celulelor din corp depinde de o importantă glandă ce se află la baza gâtului. Este vorba de tiroidă. Ea este cea care poate determina apariţia ridurilor. Dacă această glandă vitală este defectuos hrănită şi oxigenată , ea va reţine din ce în ce mai greu apa , rezultatul fiind dezhidratarea întregului corp şi apariţia ridurilor la nivelul pielii. În momentul în care glanda ajunge într-o stare de oboseală , ea va secreta mai puţin iod. După cum se ştie iodul stimulează creşterea organismului şi influenţează metabolismul. În plus , iodul este implicat în apărarea naturală a corpului. Dacă suntem mai puţin apăraţi , datorită carenţei de iod , putem deveni o pradă uşoară pentru diferite infecţii.
Din cele enumerate până acum , am văzut că reîntinerirea poate fi realizată printr-o alimentaţie sănătoasă şi exerciţii fizice sau sport. Însă acest lucru nu va fi suficient. La igiena corpului va mai trebui adăugată igiena spiritului. Spiritul şi corpul se găsesc într-o deplină unitate şi interdependenţă. Dacă toxinele alimentare îmbătrânesc înainte de vreme corpul , la fel , şi gândurile şi supărările de tot felul fac şi ele acelaşi deserviciu acestuia. Iar dacă cei 2 factori îşi vor da mâna , drumul către senilitate şi sclerozare va fi asigurat. Foarte adesea persoanele vârstnice care au ieşit la pensie şi deci şi-au încetat activitatea profesională , în absenţa unei activităţi sociale , sfârşesc prin a îmbătrâni rapid. Pentru mulţi retragerea înseamnă şi retragerea din viaţa socială. De cele mai multe ori ei suferă de un sentiment de inferioritate care-i consumă şi-i termină curând. Din păcate , mulţi dintre ei mor , în primele luni după pensionare , devoraţi de un sentiment de inutilitate.Acest sentiment de a ,, fi terminat” explică de ce femeile trăiesc în medie mai mult decât bărbaţii. Ele întotdeauna au ceva de lucru , chiar şi după pensionare, obligaţiile casnice nedându-le răgazul să se gândească că au devenit ,, inutile”. De fapt , o femeie care-şi respectă tinereţea şi sănătatea nu devine niciodată neutilă chiar dacă a ajuns la 80 de ani. Şi la fel se poate întâmpla şi cu oricare bărbat.
Involuţia capacităţilor fizice şi intelectuale ale celei de a 3 a vârste nu au întotdeauna o bază reală şi cu atât mai puţin o justificare. Facultăţile de a acţiona , de a învăţa sau de a iubi sunt de multe ori la fel , fie că e vârsta de 20 de ani sau de 70 de ani. În mod obişnuit , studiile arată că noi atingem maturitatea intelectuală abia la 35-40 de ani , însă dacă creierul nostru va fi corect întreţinut acest nivel poate fi păstrat până la venerabila vârstă de 80-90 ani. Este bine şi normal să apreciem calmul şi prudenţa începând cu o anumită vârstă. Dar o exagerare nu este de dorit. A te replia într-o crasă inactivitate este la fel de periculos ca şi o epuizantă activitate. Acum la încheierea acestei postări vreau să mai zăbovesc puţin în ceea ce priveşte problema gândurilor negative , în speţă a supărărilor de tot felul cu care orice om de pe acest pământ este confruntat , mai mult sau mai puţin. Supărările nu numai că îmbătrânesc , dar scurtează viaţa. În contextul lor , are loc o alterare a energiei vitale din organism , care devine extrem de nocivă , de toxică pentru sănătate. Iată de ce , dacă nu le putem ocoli , cel puţin să nu le prelungim sejurul în fiinţa noastră. Se afirmă că femeile sunt mai vulnerabile la supărări , la gânduri negative decât bărbaţii. Să luăm ca exemplu femeile care-şi pierd bărbaţii , fie prin divorţ , fie prin deces , la o vârstă relativ tânără. Îngândurate , descurajate şi totodată convinse că de acum viaţa lor s-a terminat , ele vor fi supuse imediat unui proces de îmbătrânire precoce. Pielea se ridează , spatele se curbează , iar privirea îşi pierde din expresivitate şi strălucire. Din contră , dacă le privim pe cele care , deşi uneori mai în vârstă , îşi refac viaţa mai devreme sau mai târziu , găsindu-şi echilibrul , liniştea şi fericirea alături de un alt bărbat , vom observa că înfăţişarea lor este mai tinerească decât a celorlalte. Retragerea în sine , inactivitatea , amintirile despre trecut , pesimismul scurtează şi perioada de tinereţe şi viaţa , în timp ce deschiderea spre prezent şi proiectele de viitor le prelungesc. Lucrul rămâne valabil şi pentru bărbaţi.
Prin urmare , dacă vrem să ne bucurăm de tinereţe , să rămânem mereu activi şi creativi. Să nu pierdem niciodată interesul pentru viaţă şi să nu abandonăm proiectele de viitor. Iar dacă pentru noi nu avem proiecte de viitor , să le facem pentru aproapele nostru , să ne apropiem de cei bolnavi , să cultivăm solidaritatea , optimismul şi curajul. Iată elixirul tinereţii veşnice , iată bucuria , iată rostul nostru pe acest pământ.
Anunțuri