Un fir de iarba care creste in salbaticie dupa propriile reguli, asta vreau sa fiu, sau o picatura de ploaie. Daca libertatea se cumpara cu bani incep sa ma tem. M-am nascut intr-un loc pe care nu l-am ales eu, insa am o mica sansa sa traiesc intr-un loc la care am visat. Ma agat de fiecare clipa de fericire vrand sa o multiplic. Timpul mi-a fost prieten si dusman in acelasi timp, lasandu-ma pe mine sa aleg in locul lui, dar mereu am ales ce a vrut el. Visez cu ochii deschisi sau cu ei inchisi, apoi cred in visele mele desi ele sunt mai nebune decat mine. Si de ce nu as face asta?! Facand acest lucru devin pe zi ce trece mai optimista, tot mai increzatoare in fortele mele. Sunt mai firava decat un fluture, mai slaba decat o furnica, dar ma hranesc cu idealuri. Cum mananci un elefant precum fericirea? Il tai in bucatele mici. Traiesc din lucruri simple si marunte, dar stiu ca totul se acumuleaza. Vreau ca totul sa se digere: am nevoie de liniste, de libertate, de spatiu. Sunt sugrumata de toti. Mi se fura si ultima picatura de racoare, sunt lasata in canicula vietii…totul se transforma in desert. Acum vreau sa fiu o picatura de ploaie; sa mor incet, incet, sa ma evapor si totusi sa traiesc!