Perla naturala este un obiect rotund din sidef cu duritatea de 3,5–4, care este o combinatie dintre carbonat de calciu (aragonita, calcita), cristale care determina prin fenomemul interferenta luciul perlei si o substanta organica proteica complexa numita „Conchin” respectiv „Conchiolina”. Culoarea perlei de la variantele de culoare alba la galben, roz, sau cenusiu, este determinata de temperatura apei si de mediul in care a trait scoica.
„Istoria lor”
Perlele sunt amintite in China deja cu 2206 de ani i.Hr. ca facand din plata tributului regelui Yu. In perioada antica cele mai pretuite perle proveneau din Persia si India. In lumea musulmana perla era corelata cu simbolul femeiii virgine, la curzi era considerat embrionul care se dezvolta in uterul matern. Perlele erau de asemenea pretuite de romani sau grecii antici find numita „margarita” si simbolizau persoana iubita. In China perlele simbolizau bogatia, intelepciunea si demnitatea, puterea in India prolificitatea, perlele erau considerate ca simbol al lacrimilor, iar macinate se consuma ca afrodiziac, pe cand Japonia ele insemnau noroc. In evul mediu li se va atribui un simbol sacral, ca semn de dragoste fata de Dumnezeu ele fiind amintite in Noul Testament. O utilizare in farmacie ca medicament este un preparatul din praf de perle amestecat cu otet sau zeama de lamaie. Aceast obicei este preluat de la arabi si se extinde prin secolul XIX si in Europa.
Formarea lor
Perlele se formeaza in natura, procesul de formare nefiind clarificat complet. Presupunerea ca un fir de nisip ajuns in scoica ar determina formarea perlei incepe sa fie respinsa tot mai mult de oamenii de stiinta. Jochen Schlüter, seful muzeului mineralogic din Hamburg presupune ca raspunzator de formarea perlei ar fi celulule epiteliale ranite al scoicii, care sufera de boala parazitara, scoica cautand neutralizarea parazitului prin invelire cu sidef.