● Nu e bine să ceri sau să dai cu împrumut niciun obiect.
● Nu e bine să speli rufe fiindcă aduci boli asupra familiei.
● Cei care plîng în Ajun ştiu că vor plînge tot anul care urmează.
● Chiar dacă nu postesc, feciorii nu mănîncă în Ajun mîncare grasă, ca să nu le fie nevestele urîte.
● E bine să nu se împrumute nimic din casă în Ajunul Crăciunului.
● Orice lucru care a fost împrumutat peste an trebuie adus neapărat acasă, toată avuţia trebuie să fie în gospodărie. Se spune în popor că altfel ele ar plînge şi că tot anul ar fi mai putin bogat.
● Spre seara toţi ai casei se aşează în jurul mesei, această masă fiind cu totul specială, la ea participînd şi spiritul morţilor. La miezul nopţii, răposaţii revin, se spune din popor, la casele lor pentru a lua parte la masa de Crăciun. De aceea, uşa trebuie lăsată deschisă pentru ca aceştia să poată intra şi pleca. Oamenii de altădată erau foarte grijulii ca în noaptea Crăciunului să nu se stingă focul, în acest scop punînd în vatră un buştean sau o buturugă mare.
● De asemenea, în casele ţărăneşti, duşumeaua se acoperă cu fîn proaspăt, iar masa cu paie, peste care se aşterne o faţa de masă curată. Cele patru picioare ale mesei sînt legate cu lanţuri, avînd semnificaţia opririi animalelor sălbatice de a ataca stînele de oi şi vaci, cît şi îndepărtarea răului din casă.
• Femeile pun un ban de metal şi o nucă în apa de spălat, spre a fi în anul ce vine mai puternice şi bogate.
• În Ajunul Crăciunului, gospodarii ating toate uneltele din curte, ca să le poată folosi cu spor în anul următor.
• Se pune o potcoavă într-o căldare cu apă pentru a aduce norocul. Stăpînul casei bea primul, apoi o dă vitelor, ca să fie tari ca fierul.
• Păstorii pun sub pragul casei un drob de sare învelit, lăsîndu-l pînă la „alesul oilor“, în luna aprilie, cînd drobul este scos, măcinat şi amestecat cu tărîţe şi dat ca hrană turmei, să sporească.
• În Ajun de Crăciun se curăţă hornul, iar funinginea e pusă la rădăcina pomilor pentru rod bogat.
• În noaptea de Ajun se face priveghi, iar pe masă este aşezat un colac cu un cuţit înfipt în el.
• Masa pusă în Ajun rămîne întinsă toată noaptea, timp în care focul trebuie să ardă în sobă.
• Pîinea se aşează pe masă, să vină belşugul, şi tot în acelaşi scop, sub faţa de masă se pun boabe de grîu şi bani de argint.
• În Ajun se pregătesc douăsprezece feluri de mîncare în amintirea Cinei cea de taină (Iisus şi cei doisprezece apostoli).
• Unii gospodari stau la masă cu picioarele pe topor, ca să fie tari ca fierul în anul care vine.
• Cînd primul om intrat în casă de Crăciun este bărbat înseamnă bunăstare în anul viitor.
• În Ajun de Crăciun sînt puse în cele patru colţuri ale mesei căţei de usturoi şi seminţe de mere, care apără de deochi şi de farmece.
• Din Ajunul Crăciunului pînă la Bobotează, casa e măturată de la prag spre răsărit şi nu din fundul locuinţei spre prag, ca să vină peţitori la fata de măritat. Fetele mari nu trebuie să dea gunoiul afară din casă.
• Ca să-şi viseze ursitul, fata va posti toată ziua de Ajun de Crăciun, iar prima îmbucătură de seară s-o pună la brîu; cînd se culcă, întinde brîul pe jos şi face trei mătănii peste el. Aşa îşi va afla ursitul.
• În Ardeal, sărbătorile de Crăciun începeau de la Sfîntul Nicolae (6 decembrie), cînd fetele se adunau în grup încă din seara de 5 decembrie şi frămîntau plăcintele care vor fi unse cu ou, pentru a doua zi. Doar la 9 fix seara, niciun minut mai devreme sau mai tîrziu, năvăleau flăcăii şi se încingea petrecerea, cu glume şi lapte parfumat. O credinţă ciudată a colectivităţii de saşi este aceea practicată de Sfînta Lucia (12 decembrie), cînd capul familiei umblă cu o tavă pe care este aşezată, pe jar, o crenguţă cu care afumă şi cele mai ascunse cotloane din casă, şură, beci, pod pentru alugarea spiritelor rele si ademenirea binelui.
• Tot în Transilvania se obişnuieşte ca în noaptea de Crăciun, la un semn al diacului, mirenii să arunce cu boabe de porumb, strigînd: „Rod în cucuruzi!”. Se pare că acest obicei este o variantă interesantă a unui obicei din Polonia, unde mirenii aruncă în preot cu boabe.

Selecţie realizată de Maria Diana Popescu, Agero