Nu aş vrea să dispar fără să ştii că iubirea nu se naşte de două ori în viaţă, că lumea se naşte doar cu noi şi că dispare doar dacă noi nu vom mai exista… În geamul rece îţi văd chipul, din când în când este lovit de picuri grei de ploaie , pari că plângi, de dor, de supărare, pari că vrei să zâmbeşti când uşor îţi şterg lacrimile şi îţi sărut buzele puţin sărate, puţin iritate, într-o încercare scurtă de respingere…Azi m-am trezit târziu, am visat o nouă lume, o nouă realitate.. poate mai placută decât asta prin faptul că te simţeam continuu…crezi că mai e posibil doar o senzaţie? Că aroma este doar fictivă, chimică, că parfumul nu e natural..? Uneori şi ceea ce e fals poate fi adevărat .. sau ce e adevarat şi vezi cu ochii tai poate fi fals…Câteodată încercăm revolta eului în subconştient, undeva, pus la colţ, într-o continuă retragere şi îmi reprimam din ceas în ceas instictul de a opri această mişcare spontană de protest… Revenea doar la o idee … Era din nou oprită şi împachetată , închisă cu o panglică roşie şi aşezată pe un raft, într-un seif , îngropat adânc în pământ, poate într-o altă dimensiune, pe un alt Pământ…Glasuri şi întrebări rostite pe şoptite, mângâieri uşoare, mişcări simple, priviri dulci sau reci… chipul drag încruntat, ochii întunecaţi aruncând noapte şi nebunia unui sfârşit.. există posibilităţi multiple, există adevăruri veşnice …. cât putem iubi şi cât putem dori să nu fim crezuţi…
Crezi că oricine ar fi fost … nu ar fi fost oricine… nu ar fi fost nimeni… nimeni… doar pentru că sunt EU.. nu e vorba de umanitate, zeitate sau alte tipuri de inteligenţe artificiale, extraterestre sau mai ştiu eu ce… sunt acea fiinţa unică, acel Eu care poate dincolo de toţi şi de toate să te accepte doar pe tine, să ştie că dintre toţi eşti exact ceea ce-l completează… De ce nu alt Tu? Pentru că el nu există! Întotdeauna a fost acelaşi …
Dă-mi doar o şansă să pot trece dincolo de tot , să mă desprind de tot, să redevin acel Gând de până acum, acel Zeu…stiu că irită, asta e, acceptă de data asta… dă-mi acest ghinion numit şansă de a redeveni Neant, Nimic, de a lăsa acelaş Haos care-mi guverna viaţa să mă cuprindă şi să-mi impună propriile reguli… De ce Tu? Tu eşti profeţia mea … nu zâmbi, eşti ceea ce credeam că nu există… Viitorul nu există , ştii şi tu, şi totuşi .. m-am înşelat şi te-ai înşelat .. există şi e mai real ca niciodată… atâta timp cât există acest ”acum” care ne învăluie şi care ne face să existăm şi să ne recreem continuu…