Putini sunt cei stiu insa de „cassia” sau „scortisorul ” care are un parfum mult mai puternic decat rafinata scortisoara. „Scortisorul” este preferat in America de Nord, in vreme ce Europa ramane fidela scortisoarei.

Scortisoara şi scortisorul au fost timp indelungat asociate cu ritualurile antice de sacrificiu. Vechii egipteni foloseau scortisoara şi pentru imbalsamari. Hieroglife descoperite pe un templu construit în jurul anului 1489 i.Hr. de către regina Hatchepsut indica faptul ca ea a trimis vase la Punt, acum Somalia, pentru a aduce printre alte lucruri şi scortisoara, tamaie si mir. In paginile Bibliei sunt cateva referiri la scortisoara, care, la vremea in care s-au scris cartile sfinte, era mai scumpa chiar decat aurul si era folosita in anumite ceremonii. Scrierile vechi ne mai spun ca imparatul roman Nero si-ar fi ucis sotia intr-un acces de nervi, dar că apoi a ordonat ca toata rezerva de scortisoara pentru un an de zile sa fie arsa la mormantul ei, in semn de regret.
Scortisoara este originara din Sri Lanka, Burma si de pe coasta sudică a Indiei.
Ea este luata de pe un arbust vesnic verde din familia Lauraceelor, tuns periodic pentru a ramane la dimensiuni care usurează recoltarea. Arbustii de scortisoara cresc bine in locuri aflate la adapost de vanturi, cu ploi moderate si cu variatii mici de temperatura. Pe fiecare tufa cresc 8 sau 10 ramuri laterale, dar numai 2 sau 3 sunt recoltate în anotimpul ploios, cand coaja se poate lua mai usor. Intai se decojesc ramurelele subtiri, apoi partea inferioară a trunchiului este batuta cu o varga de cupru pentru a se inmuia. Se fac incizii lungi in scoarta, coaja cade si incepe apoi procesul de uscare la soare. Fasiile de coaja sunt rulate zilnic manual, pana cand raman stranse compact.

Aroma de scortisoara este exotica, picanta, putin salcie, dar savuroasa, iar parfumul este dulce si cald. Scortisoara contine ulei volatil, acid taninic, mucilagii, rezina, zahar si amidon. Ea este apreciata in foarte multe feluri de mancare de peste tot in lume. Batoanele de scortisoara se adauga intregi in felurile dulci cu orez, in vinul fiert, in siropuri si compoturi. In Mexic, cu betisoarele de scortisoara se amesteca in cesti ciocolata calda. Scortisoara macinata se foloseste la prajituri, fursecuri şi biscuiti.

Si acum spre final câteva secrete de utilizare a scorţişoarei:

– mirosul urât din bucătărie dispare dacă se topeşte într-o tigaie zahăr amestecat cu scorţişoară.
– presară piersici, nectarine, pere sau mere cu zahăr amestecat cu pulbere fină de scorţişoară şi pune-le la cuptor să se coacă până ce zahărul devine auriu. Apoi serveşte-le fierbinţi, cu frişcă de la frigider.
– amestecă în ceaşca de cafea fierbinte, proaspătă, cu un beţişor de scorţişoară sau presară pulbere de scorţişoară în cappuccino cu frişcă şi caimac.
– spală o portocală şi înţeap-o cu 4, 5 cuişoare, apoi las-o să se macereze în 1 l de vin roşu, timp de 24 de ore. Scoate portocala după acest timp şi toarnă vinul într-o cratiţă, îndulceşte-l după plac cu miere şi adaugă o lingură de stafide şi un baton de scorţişoară. Fierbe-l la foc foarte mic.