Cele Sapte Minuni ale lumii
Febra celor Sapte Minuni s-a extins si in Europa, unde o organizatie non-profit elvetiana a organizat un concurs pentru a desemna Cele Sapte Noi Minuni ale lumii, dintr-o lista de 200 de nominalizari. Se dorea un top cu cele mai interesante constructii realizate de om, pana in secolul 21, care pot fi admirate si astazi. Peste 100 milioane de voturi s-au depus, iar in 2007 rezultatele au adaugat Marele Zid Chinezesc, inceput in secolul 6, vechiul oras de piatra Petra si Colosseum-ul din Roma datand din 80 d.Hr. Totusi, acestea nu au fost chiar noutati ale lumii moderne, asa cum probabil se spera sa se obtina.
Forbes Traveler a venit insa cu propriul sau top modern, anuntand o relatie speciala intre Minunile Antichitatii si reflexia acestora in lumea de azi. Astfel, Marea Piramida din Giza devine moderna piramida de sticla Louvru, Paris, iar structurile colosale ale Colosului din Rhodos sau ale Colosseum-ului din Roma s-au transformat in digul colosal al Chinei de pe fluviul Yangtze. Topul Forbes apare deci ca o paralela intre vechi si nou, o reinventare a Minunilor Antichitatii in varianta moderna.
Marea Piramida – Louvru din Paris
Marea Piramida din Giza, construita intre 2650 si 2500 i.Hr, este singura Minune a antichitatii care mai poate fi vizitata si astazi. Mormant destinat faraonului Cheops, a necesitat o forta umana de 100.000 de capete pentru a ridica blocurile de piatra.
In Cele Sapte Minuni Noi ale lumii a fost aleasa Piramida din Chichen Itza, reprezentand opera pre-columbiana din secolul 6 a mayasilor din Yutacan, capitala imperiului mayas.
Piramida lumii moderne nu poate fi alta decat cea apartinand muzeului Louvru, construita in 1989. Piramida de sticla este o fuziune dintre antic si modern, un simbol exploatat si in celebra carte a scriitorului Dan Brown, Codul lui Da Vinci.
Cea mai frumoasa Minune: Muzeul Guggenheim din Bilbao
Cel mai frumos templu al antichitatii a fost ridicat in onoarea zeitei grecesti a vanatorii, naturii si fertilitatii Artemis si adugat pe buna dreptate in lista Celor Sapte Minuni ale Antichitatii.
In versiunea noua aparuta in 2007, cel mai frumos templu este bijuteria Taj-Mahal. Desi nu este o constructie relativ noua, frumusetea sa spune totul. Inaltat ca tribut sotiei sale, Mumtaz Mahal, de catre imparatul Mughal Dhah Jahan, templul este cea mai frumoasa declaratie de dragoste scrisa in marmura, aflat in prezent in portofoliul UNESCO si una din cele mai vizitate atractii ale lumii.Orasul-templu maias Chichen Itza, situat in peninsula Yucatan din Mexic, a fost un important centru politic si economic al civilizatiei Maya. Acest vechi oras este dedicat in totalitate zeului Quetzalcoatl si este format din diverse edificii cum ar fi un observator, un joc de pelota, un templu cu o mie de coloane.
Orasul Chichen Itza este insa recunoscut pentru piramida mayasa ce s-a pastrat intr-o stare extrem de buna. Aceasta a fost construita in anul 800 d.H. in centrul orasului si reprezinta locul in care zeii salasluiau. Piramida este formata din trepte, masoara 24 de metri de jos pana la platforma si are o baza patrata.
Piramida de la Chichen Itza are un numar total de 365 de trepte, numar egal cu cel al zilelor unui an, iar constructia este pozitionata in asa fel incat, pe timpul echinoctiului soarele arunca pe pamant o umbra ce seamana cu imaginea unui sarpe cu pene. Potrivit mitologiei, acest sarpe cu pene este reprezentarea zeului Quetzalcoatl.Cele şapte noi minuni ale lumii reprezintă o listă cu şapte monumente arhitecturale alese în urma unei acţiuni organizate de NewSevenWonders Foundation în anul 1999 cu scopul de a se da o replică modernă celor „Şapte minuni ale lumii antice”.
Iniţiativa a aparţinut lui Bernard Weber, producător de filme şi fost aviator canadian, în colaborare cu întreprinderea de marketing „Deureka”. UNESCO a anunţat într-un comunicat că nu este implicată în această acţiune, contrar convigerii multor persoane.
Istoric În Grecia antică circulau numele a şapte monumente arhitecturale sub denumirea de „Şapte monumente ale pământului demne de a fi văzute” (Τα επτα Θεαματα της οικονμενης [γες]), cunoscute în urma lucrării lui Philon din Bizanţ, De septem mundi miraculis, drept „Cele şapte minuni ale lumii”. În afara marei piramide de la Gizeh (Egipt), toate celelalte au fost distruse prin diferite intemperii, incendii, cutremure de pământ sau alte cauze. Ideea lui Bernard Weber a fost de a se alcătui o nouă listă cu edificii sau monumente încă existente, suficient de bine conservate, opere ale mâinii omeneşti cu valoare estetică, realizate înainte de anul 2000, care să merite calificativul de „minune a lumii”. S-au exclus prin urmare monumente ale naturii sau construcţii utilitare (poduri, baraje), chiar dacă ar reprezenta o „minune” a tehnicii. Până la data de 24 noiembrie 2005, au fost luate în consideraţie 177 monumente, apoi, pe 1 ianuarie 2006, New7WondersFoundation a anunţat selecţia a 21 obiecte rămase în competiţie, selecţie efectuată de o comisie compusă din şase athitecţi renumiţi, recrutaţi din cele cinci continente, Zaha Hadid, César Pelli, Tadao Ando, Harry Seidler, Aziz Tayob, Yung Ho Chang, sub preşedenţia lui Federico Mayor, fost director general al UNESCO.
În a treia fază, din ianuarie 2006 până în iunie 2007, lista finalistă a fost supusă unei votări mondiale, care se putea efectua prin Internet, telefon sau SMS. La acest vot au participat cca. 100 milioane de persoane. În ziua de 7 iulie 2007, s-au adus la cunoştinţa publicului rezulatele votării, în cadrul unui spectacol festiv televizat, care a avut loc la Lisabona.