Timpul îmi mângâie sufletul în cufărul plin de amintiri
Mă rătăcesc în timpul infinit al nopţilor de dor,
Amintirile mele cu miros de trandafiri de primăvară.
Emoţiile inimii se risipesc în buchetele fericirii
Inima îmi decorează culoarea amintirilor…
Frumos zburai tu înger al visurilor mele,
Zburam îmbrăţişaţi în nebunia cerului.
Acum eşti doar o speranţă şi apusurile plâng,
Cerul deschide ochii printre lacrimi…
Ne innundă cu ploaia lui,cerul plânge pentru noi
În bătaia inimii mele eşti doar un mister,
Eşti culoarea amintirilor rătăcite.
Din cer mi se trimite o ploaie de zâmbete,
Ce îmi transformă tristeţile în florile primăverii.