Amintirile nu-mi dau linişte sunt amintiri din clepsidră…Închid ochii şi dau frâu viselor ce împletesc gânduri de doruri şi iubiri,mă voi strecura în clepsidra timpului…Ma-m închis în clepsidra timpului…Trăiesc şi respir  trăind închisă în timp. O ameţeală a gândurilor mă cuprinde. Mă opresc şi mă uit la soare…. îmi îndrept privirea spre pământ…. apoi spre univers. Cu privirea mă joc înspre răsărit şi apus. Şi  mai picur un pic din curcubeul sufletului meu. Mă rotesc şi zăresc,o plajă pustie, o mare adormită, pierdută-n timp o dată cu tremurul amintirilor mele…. E primăvară….O primăvară a sufletului meu…în care vântul şuieră….Îmi  amestec  imaginaţia şi gândurile, şi  las dâre de lumină a iubirii….Întorc clepsidra şi mă joc cu degetele în nisip desenând universul printre valurile mării… Îmi duc veacul în lumea viselor, şi-n gândurile mele  simţeam căldura unor priviri ascunse care mă trăgea spre realitate. Deschid ochii şi  privesc soarele….care îmi zâmbea şi îmi mângâia chipul prin clepsidra timpului trecut… Mă amăgeam în raze şi în realitatea neretuşată.

Anunțuri