Category: arhitectura


Frumusetea pietrelor

In fata capodoperei arhitecturale si picturale a basilicei San Marco din Venetia  invaluita in plina bataie a soarelui , realizezi  ca in fata ti se desfasoara in toata plenitudinea ei un tablou impresionant si nu o cladire zidita din piatra .Un stalp nu seamana cu celalalt , iar imbinarea de forme si culori este de asa natura incat nu poti sa nu admiri maiestria omului care a ales si a cioplit pietrele , si  in acelasi timp iti dai seama  si de bogatul izvor de inspiratie pe care natura o procura omului.
Nu numai ca piatra se lasa cioplita spre a concretiza cea mai indrazneata idee a omului , dar ciclul vietii ei aduce elementele cele mai variate pentru a da si expresia monumentului , potrivita gandului omenesc. Mozaicurile vestite din ce a mai ramas din Pompeiul de altadata iti arata ca piatra tine si locul culorilor . Atmosfera de tristete si reculegere in cripta unde este inmormantat Napoleon in Palatul Invalizilor , nu putea sa fie mai bine intarita decat de piatra neagra in care e sapat mausoleul , dupa cum reflexul aproape de corp viu al statuetei Venus din Milo se datoreaza numai naturii pietrei in care e sculptata.
Cum este intr-un muzeu ori in adunatura de pietre dintr-un monument arhitectonic , asa e si in natura. Fiecare peisaj arata tiparul pietrelor care intra in alcatuirea formelor naturale.   Variatia extraordinara de culori intr-o piatra se datoreaza vietii ei. Culorile nu sunt decat rezultatul nesfarsitelor feluri de combinatii din interiorul Pamantului , datorita fortelor chimice care au loc .
Iti poti da seama de acest joc fantastic al laboratorului din miezul Pamantului , dupa desenele de pe o masa de marmura ,  desene pe care le intalneam deseori in copilarie cand  intram in cofetarii . Pe fondul roz al pietrei , sunt tesute fel de fel de nuante , in desene care par incalcituri de linii , dar in care , in realitate , gasesti o oarecare logica.O linie spirala de culoare mai inchisa , tivita cu o alta dunga alba , nu este decat sectiunea unei scoici impietrite , pe care apa , in patrunderea ei acolo , unde noua ni se pare de nepatruns , a lasat o patura subtire de calcita cristalizata. Linii drepte , albe sunt iarasi trase de umplutura minerala a crapaturilor cat firul de par , ce taiau intregul masiv pietros din care s-a scos tabla mesei.
O placa de porfir lustruita sau pietrele de granit roase de trecatori , asezate la marginea trotuarelor , ne pot arata jocul puterilor care au contribuit la alcatuirea lor.
Intre Domul din Pisa , monument numai in dantele de piatra , si intre masivele cladiri asiriene nu sunt deosebiri datorate numai conceptiei artistice ale celui care le-a ridicat ci si subordonarii implinirii gandului lui dupa materialul care-l avea la indemana. Michelangelo , unul din cei mai de seama reprezentanti ai Renasterii italiene , sculptor , pictor , arhitect si poet , vesnicul nemultumit cu ceea ce crea , isi cauta singur , in munti , marmura si pietrele potrivite pentru a-si desavarsi operele semete.
Sper ca  am reusit cat de cat  sa va fac sa realizati imensa putere de fascinare a naturii  care in mare parte se datoreaza frumusetii pietrelor , care sunt componente principale  in intinsele panze desfasurate ochiului nostru.
Anunțuri

Din cele mai vechi timpuri  , oamenii au cautat adapost pentru a se apara impotriva atacurilor si a vitregiilor climei. Din aceasta cauza , au ridicat constructii tot mai solide stabilind in acest fel bazele vietii comunitatilor moderne.Multiplele forme de locuinte care au aparut au reflectat diferente de clima , accesul la anumite materiale , gradul de civilizatie al zonelor respective , precum si statutul social al locatarilor.

Iata un adapost impotriva fortelor naturii.
Chiar si in zonele cu ierni aspre ale Siberiei , corturile erau confortabile , iar marginile lor erau ingropate in pamantul inghetat si ancorate cu greutati , pentru a nu fi smulse de vanturile reci.
Un cort din piele si oase 
Barbatii si femeile din Epoca de Piatra , desi cunoscuti ca oameni ai pesterilor , isi construiau si ei adaposturi. Resturile unui cort din ramuri , datand de acum 300 000 de ani , au fost gsite la Terra Amata , langa Nisa , in Franta. Mult mai tarziu , Homo sapiens s-a mutat catre miazanoapte si rasarit , pentru a vana in regiunile ce margineau sloiuri de gheata. Acum vreo 15 000 de ani , vanatorii din Siberia intrebuintau adaposturi asemanatoare corturilor, confectionate din piei de animale , colti de mamut si oase.
Locuinta tip cupola- ,,Stupii ”Ciprului antic

Cei ce salasluiau in casele ,, stup ” erau lucratori ai pamantului , vanatori sau pastori ai unei societati neolitice extrem de organizate.
Inainte de 6000 i C. , locuitorii satului cipriot Khirokitia , amplasat pe pantele vaii unui rau de langa coasta sudica a insulei , si-au ridicat case in forma de stup.Fiecare astfel de stup , avea o cupola din caramizi de pamant , ce se sprijinea pe o fundatie rotunda de calcar , fiind probabil cea mai simpla forma de construit , date fiind materialele ce se gaseau prin partile locului. In interior , se gaseau o vatra , banchete si , adesea , stalpi de caramida care sustineau un etaj. Unele aveau dependinte pentru animale.Curtea exterioara avea un put.
Locuinta de familie
In satucul mesopotamiam Tell Madhhur , in mileniul V i.C. , focul era probabil o catastrofa pentru locuitorii unei case – dar el a reprezentat o adevarata comoara pentru arheologi.Zidurile inalte de 2 m au rezistat , iar obiectele de uz casnic au ramas in ruine exact in locul in care fusesera intrebuintate. Aceasta casa putea adaposti o familie numeroasa.Fiecare familie-nucleu avea propria incapere; incaperea lunga din centru ar fi putut fi o camera comuna de zi.
 

O casa rezistenta din lemn si argila
Dupa retragerea ghetarilor Erei Glaciare , comunitati de cultivatori ai pamantului s-au stabilit pe continentul european, iar casele lor au fost tot mai rezistente. In zona mediteraneeana si  in Europa Centrala , au fost ridicate case dreptunghiulare , de cele mai multe ori cu acoperisuri de stuf. Un exemplar datand din mileniul IV i.C. a fost descoperit langa cursul Dunarii , in Bulgaria. La intrare se gasea un vestibul; in spate era o camera de zi cu un cuptor . Dupa ce cultivatorii ai migrat spre zonele temperate ale Europei , acoperisurile in panta cu streasina au devenit importante , deoarece fereau locatarii de ploile torentiale si de ninsori. Casele au inceput sa includa si o incapere pentru adapostirea animalelor pe timpul iernii. Pentru ridicarea zidurilor sustinute de piloni de lemn ai casei de pe malul Dunarii a fost folosit lutul. In alte parti , erau folosite nuiele , stuf impletit sau crengi , care erau apoi tencuite cu argila sau mal.
In umbra dealurilor
Cahokia era cea mai mare asezare a culturii Mississippi din America de Nord , fiind situata langa fluviul Mississippi . E posibil sa fi numarat 30 000 de suflete in perioada ei de prosperitate , intre 1050 si 1250 d.C. O palisada din lemn masiv inconjura partea centrala a asezarii, acolo unde se aflau resedintele celor cu rang inalt. Acestea erau construite din barne de lemn si aveau acoperisuri inalte de stuf , prin care iesea fumul facut de vatra de dedesubt. Fiecare casa era resedinta unei singure familii. Tot in partea centrala se aflau coline enorme , terasate , in care erau ingropati mai-marii societatii. Familiile modeste traiau in afara zonei imprejmuite , casele lor fiind raspandite pe ambii versanti ai unei creste. Oamenii culturii Mississippi erau artisti desavarsiti, iar casele celor bogati erau decorate in interior cu ceramica si obiecte sculptate din scoici , piatra si arama.
Intre ziduri rasaritene
Arhitectura chineza se bazeaza pe principii ramase neschimbate de-a lungul secolelor – cladiri cu schelet de lemn , in care , in locul zidurilor obisnuite , barnele de lemn sustineau acoperisul. Aceasta limita inaltimea si intinderea casei si necesita acoperisuri in panta si in trepte , precum si streasine mari. Casele chinezesti erau proiectate ca lumi de sine statatoare , fiecare organizata cu aceeasi precizie , cu care era organizata si cea larga , exterioara , iar statutul proprietarului era reflectat de dimensiunea cladirii. Dispuse in interiorul unei curti inconjurate de ziduri , incaperile si terasele constituiau un ansamblu de spatii deschise si inchise.

 

In urma cu secole, casele construite sub pamant erau caracteristice straturilor sociale paupere, care nu aveau resursele financiare necesare constructiei unei case obisnuite. Astazi, lucrurile s-au schimbat radical.
Casa din imagini este construita in totalitate sub pamant. Proiectul este rezultat al colborarii a doua firme de arhitectura: Search si Christian Muler Architects, ambele din Olanda.
Casa cu doua intrari, asemanatoare adaposturilor create de hobbitii din ,, Lord of the Rings” „, are o deschidere circulara, proiectata pe un plan inclinat, astfel incat proprietarii sa poata admira cat mai mult din peisajul care ii inconjoara. Locuinta este prevazuta cu multe ferestre, iar camerele sunt spatioase , luminoase si decorate in stil modern.
Principiul de baza pe care functioneaza casele de acest fel este transferul intarziat de caldura intre sol si atmosfera, la o adancime suficienta temperatura ramanand relativ constanta (13-14 grade Celsius) in tot cursul anului. O cladire care  are are doua sau trei laturi in contact direct cu solul va folosi mult mai putina energie pentru incalzire, iarna, si pentru racire, vara, diferenta de temperatura ce trebuie acoperita fiind mult redusa fata de constructiile conventionale, de la suprafata. De asemenea, schimbul de aer cu exteriorul este mult redus – ceea ce, pe de o parte, ajuta enorm la izolarea termica, iar pe de alta, poate crea potentiale probleme cu calitatea aerului, fiind esentiala instalarea de sisteme de ventilare performante. 
Costurile de intretinere si riscurile de incendiu sau cutremur sunt mult reduse, ca si cerintele de spatiu, lucru important in conditiile unor preturi ale terenurilor in continua crestere. 
Dezavantajele tin mai ales de infiltrarea apei, care este, bineinteles, o problema semnificativa atunci cand trei dintre peretii casei sunt sub nivelul solului, fiind necesare masuri speciale de drenare si hidroizolatii. Structura necesara pentru sustinerea unui acoperis de pamant va fi mai robusta, si deci mai costisitoare decat in mod obisnuit. Desi inca rar utilizata, aceasta solutie constructiva este o optiune interesanta pentru cei care doresc ca locuintele lor sa nu afecteze peisajul si sa fie mai aproape de natura. 
Iată câteva dintre cele mai neobişnuite locuinţe din lume, remarcabile prin unicitatea lor arhitecturala:

CASA KLEIN BOTTLE

Arhitecţi: McBride Charles Ryan Arhitects
Locaţie: Melbourne, Australia 
 
 
Doi arhitecţi australieni au realizat o casă bazată pe un concept matematic: sticla Klein, descrisă ca fiind un obiect cu o suprafaţă non-orientabilă, fară un interior şi un exterior identificabil. Chiar şi aşa sună ciudat şi imposibil, da să transformi acest concept într-o casă de locuit. Însă imposibilul a fost transformat în posibil prin construirea unei case cu un acoperiş de metal negru care se îndoaie, schimbându-şi forma şi devenind parte din pereţi. În interior ai senzaţia că traieşti atât în casă cât şi în afara ei în acelaşi timp.

 


CASA ORHIDEE

Arhitect: Sarah Featherstone
Locaţie: Cotswold, Marea Britanie
Sarah Featherstone a dus conceptul de eco-friendly foarte departe şi a construit o casă frumoasă în ciudăţenia  şi nonconformismul ei. Vândută cu aproape 15 milioane de dolari, casa va fi finalizată  în 2011  şi este inspirată de orhideele care cresc în zonă. Aceasta are un living care pluteşte deasupra apei şi se doreste să producă mai multă energie decât consumă printr-un sistem de pompe în pământ şi de încălzire geotermală.
 
 
 

CASA HOLMAN

Arhitecţi: Durbach Block Architects
Locaţie: Sydney, Australia 
 
 
 
 
Ai crede că a cumpara o bucată de stâncă pe malul mării este o investiţie proastă, însă proprietarii unei astfel de stânci pe malul Mării Tasmaniei nu s-au lasat pe tânjeală şi cu suma potrivită au convins o mână de arhitecţi să facă imposibilul. Casa a devenit punct de referinţă, fiind încastrată pur şi simplu în stânca şi oferind un peisaj care iţi leşină simţurile. Proprietarii spun că în timpul unei furtuni valurile par că vor lua cu ele structura casei. Se pare că o dată cu luxul locuinţei au parte şi de adrenalină 🙂
 

CACTUSUL URBAN

Arhitecţi: UCX Architects / Ben Huygen şi Jasper Jaegers
Locaţie: Rotterdam, Olanda 
 
 
 
 
Într-o lume ce a devenit în majoritate urbană, natura a devenit din ce în ce mai râvnită. De aceea, constructorii de apartamente apelează la cei mai talentaţi arhitecţi pentru a specula fiecare bucată din natură. Asta s-a întâmplat la complexul Urban Cactus, unde 98 de apartamente aşezate pe 19 etaje beneficiază de o gradină personală, un peisaj uimitor şi o terasă cu un spaţiu deschis deasupra, neîngrămădit de cel de la etajul superior.

CASA DE STICLA

Arhitect: Philip Johnson
Locaţie: New Canaan, Connecticut, SUA
Terminată în 1949, servind drept locuinţă arhitectului, aceasta casă de sticlă este şi acum o minune arhitectonică, devenind un obiectiv turistic intrat în patrimoniu în 1997 şi deschis vizitatorilor. Casa e în întregime din sticlă, oferind o la fel de completă senzaţie că eşti în natură, şi că toate activităţile tale se desfasoară sub cerul liber.

CASA BALON

Arhitect: Antti Lovag
Locaţie: Tourettes-sur-Loup, Franţa
Are deja 35 de ani, însă această casă încă se mai construieşte şi a devenit chiar parte din patrimoniul cultural al Franţei. Casa a fost construită la cererea designerului Pierre Cardin, şi este un amestec de elemente futuriste cu amănunte organice, cu mobilă încastrată în pereţi şi ferestre ovale şi convexe. Designul doreşte să prindă cât mai mult din peisajul Coastei de Azur, iar pentru un designer excentric o fereastră simplă nu era de ajuns.

CASA TALIESIN

Arhitect: Frank Lloyd Wright
Locaţie: Scottsdale, Arizona, SUA
Construită ca locuinţă pentru architect, clădirea are un design aproape poetic, subtilitatea ei încadrându-se în peisajul deşertic al zonei. Pereţii sunt din ciment, dar un ciment special ce amestecă bolovanii din zonă, în nuanţe de roşu, galben şi gri. Acoperişul pare pânza unui pictor şi chiar este, arhitectul folosind în unele locuri pânza impermeabilă care permite luminarea casei cu nuanţe difuze. 
 
 

CASA SCOICA

Arhitecţi: Arquitectura Organica
Locaţie: New Mexico, Mexic
De parcă ar fi fost gasită undeva la 20.000 de leghe sub mare, această casa uimitoare serveşte drept locuinţa unui cuplu. Şi când afli asta, ajungi să te intrebi cât de fericiţi vor fi copiii acestui cuplu într-o casă desprinsă din basme, plină în interior de curbe, colaje vizuale, plante şi alei de piatră ce transformă totul într-o nebunie arhitecturală.

CASA ROTITOARE

Arhitect: Patrick Marsilli
Locaţie: Franţa
Poreclită Solaleya, această casă este construită 90% din lemn, într-o formă rotundă cu ferestre uriaşe care permit soarelui să patrundă în fiecare colţişor. Casa are un sistem de rotaţie la 360 de grade care urmareşte soarele. Casele Solaleya au devenit case de serie şi pot fi construite oriunde în lume.

CASA PĂMÂNT

Arhitecţi: Vetsch Architektur
Locaţie: Dietikon, Elveţia
Ideea acestui proiect este descrisă chiar de arhitecţi: „Am vrut să construim o casă  în care să locuieşti nu pe pământ, nu în pământ ci cu pământul.” Deşi pare casa modernă a unui hobbit, casa este mobilată avangardist, respectă peisajul, iar acoperişul este format de straturi de pământ şi gazon, cu zonele de zi îndreptate spre sud şi cele de noapte spre nord,  în timp ce băile primesc lumina prin tavan. Izolarea se face cu iarba reciclată, iar pe acoperiş poţi planta orice doreşti.