Category: stiinta


Saturn

Saturn este cea mai indepartata planeta dintre cele 5 cunoscute anticilor. in 1610, astronomul italian Galileo Galilei a fost primul care a privit la planeta Saturn printr-un telescop. Spre surprinderea lui, el a vazut o pereche de obiecte de fiecare parte a planetei. El le-a schitat ca sfere separate, gandindu-se ca Saturn a format din 3 corpuri separate. Continuand observatiile sale in urmatorii cativa ani, Galileo a atras obiectele laterale si lea atasat in schitele sale la Saturn ca si brate sau manere.

In 1659, astronomul olandez Christiaan Huygens, folosind un telescop mai puternic decat cel al lui Galileo, a observat ca Saturn era inconjurat de un inel subtire care parea a fi plat. in 1675, astronomul Jean-Dominique Cassini, nascut in Italia, a descoperit o diviziune intre ceea ce sunt acum numite inelele A si B. in prezent, este cunoscut faptul ca influenta gravitationala a Lunii lui Saturn, Mimas, este responsabila pentru diviziunea de care vorbea Cassini, care este de 4800 km (3000 mile) largime.La fel ca Jupiter, Saturn este compus in cea mai mare parte din hidrogen si heliu. Volumul sau este de 755 de ori mai mare decat cel al Pamantului. Vanturile din atmosfera superioara pot ajunge la 500 de metri (1600 picioare) pe secunda in regiunea ecuatoriala. (in contrast, cel mai puternic uragan de pe Pamant a batut cu 110 de metri pe secunda.) Aceste vanturi super rapide, combinate cu energie termica in crestere care vine din interiorului planetei, duc la aparitia benzilor aurii si galbene vizibile in atmosfera.

Saturn – Credit NASA

La inceputul anilor 1980 , navele spatiale NASA – Voyager 1 si Voyager 2 au relevat faptul ca inelele lui Saturn sunt formate in principal din apa inghetata. Sistemul inelar al lui Saturn se intinde peste sute de mii de kilometri de la planeta, dar adancimea verticala este de obicei de aproximativ 10 metri (30 de picioare), in inele principale.
Luna cea mai mare lui Saturn, Titan, este un pic mai mare decat planeta Mercur. (Titan este a doua cea mai mare-luna, din sistemul solar, numai Ganymede Luna lui Jupiter este mai mare.) Titan este invaluita intr-o atmosfera groasa bogata in azot care pare a fi similara cu ceea ce avuta de Pamant cu mult timp in urma. Studiile ce vor urma asupra acestui satelit natural, promit sa descopere multe lucruri despre cum se formeaza planetele si poate despre zilele de inceput ale Pamantului. Saturn, de asemenea, are mai multi sateliti de gheata mai mici. De la Enceladus, care arata dovezi de recente modificari ale suprafatei, pana la Iapetus, care are o emisfera mai intunecata decat asfaltul si iar cealalta la fel de stralucitoare ca zapada, fiecare dintre satelitii lui Saturn este unic.

Desi campul magnetic al lui Saturn nu este la fel de mare ca al lui Jupiter, acesta este totusi de 578 de ori mai puternic ca al Pamantului.

Capitolul urmator, in cunostintele noastre despre Saturn este scris chiar acum de catre misiunea Cassini, care a dus sonda „Europe’s Huygens” la Saturn. Sonda Huygens a coborat prin atmosfera lui Titan, in ianuarie 2005, si deatunci colecteaza date privind suprafata si atmosfera. Nava Cassini, care orbiteaza planeta Saturn inca din anul 2004, continua sa exploreze planeta si satelitii sai, inele, si magnetosfera. Pana in iulie 2009, Cassini a trimis mai mult de 200.000 de imagini.

Denumirea:

Planeta a fost numita dupa Saturn – Zeul agriculturii in mitologia Romana

Saturn – Zeul Agriculturii in Mitologia Romana

Saturn – Date Exacte

Distanta medie fata de soare: 1,426,725,400 km

Distanta minima fata de soare: 1,349,467,000 km

Distanta maxima fata de soare: 1,503,983,000 km

Raza Ecuatorului: 60,268 km

Circumferinta la Ecuator: 378,675 km

Volumul: 827,130,000,000,000 km3

Masa: 568,510,000,000,000,000,000,000,000 kg

Densitatea: 0.70 g/cm3

Aria Suprafetei: 43,466,000,000 km2

Gravitatia la sol (Ecuator): 10.4* m/s2

Durata zilei Saturniene: 0.44401 zile Pamantene sau 10.656 ore

Durata anului Saturnian: 29.4 ani Pamanteni

Inclinatia Orbitala: 26.73 grade

Temperatura Minima/Maxima la suprafata: -178 °C

Compozitia Atmosferei Hidrogen, Heliu

Reclame

Marte

Planeta Rosie Marte a inspirat zboruri salbatice ale imaginatiei dea lungul secolelor, precum si mari interese stiintifice. Marte a fost intodeauna un subiect propice pentru sciitorii de SF, scrieri bazate pe secole de cercetari si observatii stiintifice.

Stim ca Marte este un corp mic, o planeta stancoasa care se crede ca a fost foarte asemanatoare Pamantului. Ca si alte planete „terestre” – Mercur, Venus, si Pamantul – suprafata sa a fost schimbata de fenomene vulcanice, impacte cu alte corpuri ceresti, miscari ale scoartei terestre si efecte atmosferice. Planeta Marter are Calote polare care se cresc si scad odata cu schimbarea anotimpurilor; pamantul de langa polii Martiani sugereaza ca climatul planetei s-a schimbat de mai multe ori. Schimbarile acestea climatice pe care le-a trait planeta rosie se atribuie unor eventuale schimbari regulate ale orbitei in jurul soarelui. Tectonismul Martian – formarea si schimbarea scoartei planetei Marte – difera de cea a Pamantului. Daca in cazul Pamantului miscarile tehtonice implica alunecari si ciocniri intre placie techtonice, pe marte miscarile tehtonice par sa fie verticale, lava fierbinte impingand in sus scoarta care intr-un final iese la suprafata. Periodic, furtuni de nisip acopera intreaga planeta. Efectele acestor furtuni sunt dramatice.

Credit NASA Imagine luata de la suprafata planetei Marte

Oamenii de stiinta cred ca cu 3.5 miliarde ani in urma, Marte a experimentat cele mai mari inundatii cunoscute vreodata in sistemul solar. Dar de unde a venit apa care a provocat aceasta inundatie straveche, cat a durat, si unde a plecat, nimeni nu stie. 

in mai 2002, oamenii de stiinta au anuntat descoperirea unei piese cheie in acest puzzle: nave spatiala Odyssey a detectat cantitati mari de apa inghetata aproape de suprafata – suficienta apa pentru a umple de doua ori pe Lacul Michigan. Gheata este amestecat in sol la doar un metru adancime pe o arie foarte mare aproape de Polul Sud martian.

Numeroase intrebari au ramas inca neraspunse. In momentul de fata planeta Marte este prea rece si atmosfera sa este prea subtire pentru a permite existenta apei lichidel la suprafata pentru mai mult timp. Exista mai multa apa congelata in Calotele polare, si exista suficienta apa pentru a forma nori de gheata, dar nu destula pentru a sculpta canalele de pe Marte. Imagini de la nava spatiala NASA – Global Surveyor sugereaza ca rezervele subterane de apa se pot iesii la suprafata in forma de izvoare. Multe raspunsuri si mistere raman inca ascunse sub pamantul rosu al planetei marte.

Descoperirea povestii apei pe Marte este importanta pentru a intelege climatul ei trecut, lucru care ne-ar putea ajuta sa intelegem evolutia tuturor planetelor inclusiv a noastra. Apa este considerat a fi un ingredient central pentru initierea vietii; dovada existentei apei pe Marte este de asteptat sa ne dea indicii despre viata care a existat sau care inca mai exista pe Marte, si in acceasi timp sa ne dea indicii despre existenta vietii oriunde altundeva in univers. Inainte ca omul sa mearga in siguranta pe Marte este nevoie sa stim mai multe despre aceasta planeta, si in special daca echipajul ar avea acces la resurse precum apa.

Marte are cateva caracteristici geologice remarcabile, inclusiv cel mai mare munte vulcanic din sistemul solar – Olympus Mons (27 km inaltime si o arie de 600km). Vulcani din regiunea nordica sunt atat de mari incat deformeaza aspectul rotund al planetei, mai mult pe la ecuator trece o vale imensa, numita Valles Marines. Acest canion se intinde pe o distanta ecivalenta cu distanta dintre New York si Los Angeles. 

Marte, de asemenea, are doi sateliti mici, Phobos si Deimos. Desi nimeni nu stie cum s-au format, acestia pot fi asteroizi atrasi de gravitatia lui Marte „.

Denumirea:

Planeta a fost numita Marte, dupa zeul razboiului in mitologia Romana. De asemenea satelitii sai naturali au fost numiti Phobos si Demios, acestia erau caii care-i trageau carul de lupta a lui Ares, zeul razboiului in mitologia greaca.

Marte – Zeul Razboiului in Mitologia Romana

Marte – Date Exacte

Distanta medie fata de soare: 227,936,640 km

Distanta minima fata de soare: 206,600,000 km

Distanta maxima fata de soare: 249,200,000 km

Raza Ecuatorului: 3,397 km

Circumferinta la Ecuator: 21,344 km

Volumul: 163,140,000,000 km3

Masa: 641,850,000,000,000,000,000,000 kg

Densitatea: 3.94 g/cm3

Aria Suprafetei: 144,100,000 km2

Gravitatia la sol (Ecuator): 3.693 m/s2

Durata zilei Martiene: 1.026 zile Pamantene sau 24.62 ore

Durata anului Martian: 686.93 zile Pamantene

Inclinatia Orbitala: 25.19 grade

Temperatura Minima/Maxima la suprafata: -87 to -5 °C

Compozitia Atmosferei Dioxid de Carbon, Nitrogen si Argon

Mercur este prima planeta de la soare si este cu putin mai mare decat Luna Pamantului. La fel ca si Luna, Mercur are foarte putina atmosfera pentru a oprii impacturile, ca urmare suprafata sa este plina de cratere. In timpul zilei, mica planeta este supraincalzita de Soare dar noaptea temperatura scade la sute de grade sub zero iar in cratere se poate sa existe gheata. Orbita lui Mercur este ovala iar planetei ii ia sa o strabata 88 de zile.

Mercur – Date Exacte

Distanta medie fata de soare: 57,909,175 km

Distanta minima fata de soare: 46,000,000 km

Distanta maxima fata de soare: 69,820,000 km

Raza Ecuatorului: 2,439.7 km

Circumferinta la Ecuator: 15,329.1 km

Volumul: 60,827,200,000 km3

Masa: 330,220,000,000,000,000,000,000 kg

Densitatea: 5.427 g/cm3

Aria Suprafetei: 74,800,000 km2

Gravitatia la sol (Ecuator): 3.7 m/s2;

Viteza cu care orbiteaza: 167,371km/h

Durata zilei Mercuriene: 58.646 zile Pamantene sau 1407.5 ore

Durata anului Mercurian: 88 zile Pamantene

Inclinatia Orbitala: 7 grade

Temperatura Minima/Maxima la suprafata: -173/427 grade celsius

In mitologia greaca Mercur era zeul comertului si al profitului.

Probabil una din cele mai cunoscute constelatii Ursa Major este o constelatie vizibila in emisfera nordica. Ea este mentionata in mai multe mitologii si este de asemena foarte populara in Romania, unde este cunoscuta in special sub numele de Carul Mare.

Ursa Major

Ursa Major este o constelatie vizibila in cea mai mare parte a emisferei nordice (intre latitudinile +90° si −30°) pe parcursul intregului an.

Daca vrei sa observi mai atent aceasta constelatie, este bine de stiut ca ea se vede cel mai bine in luna Aprilie in jurul orei 21:00.

Principalele stele care constituie aceasta constelatie sunt:

Alkaid, Mizar, Alioth, Megrez, Dubhe, Phecda si Merak

Probabil cea mai interesanta poveste vine din mitologia greaca, unde se spune ca Zeus avea o slabiciune pentru o femeie numita Callisto. Din gelozie nevasta lui Zeus, Hera a transformat-o intr-o ursoaica mare. In timp ce Callisto era in forma ei de urs, s-a intalnit cu fiul ei Arcas care a fost foarte aproape de a o sageta. Ca sa preintampine aceasta tragedie, Zeus a intervenit si i-a aruncat pe amandoi in cer, astfel fiind formata constelatia Ursa Major.

Aceasta constelatie este mentionata in foarte multe mitologii, si este una din constelatii stele care este mentionata si in Biblie.

Constelatia Ursa Major se invecineaza cu constelatiile, Draco, Camelopardalis, Lynx, Leo Minor, Leo, Coma Berenices, Canes, Venatici si Boötes.

Steaua Pollux sau Beta Geminorum, se situeaza la 33.7 ani lumina de soare. Numele ei grecesc orginal era Polydeuces care vine de la gemenii immortali, celalalt geaman fiind Castor. Ambele stele Polydeuces si Castor fac parte din constelatia care le poarta numele, si anume Gemeni.
Pollux este cea mai luminoasa stea din constelatia in care face parte chiar Johannes Bayer i-a dat calificativul de Beta, oferindu-i calificativul alfa stelei „gemene” Castor. (calificativele la stele se ofera incepand de la alfa, pentru cea mai luminoasa stea din constelatie, si continuand cu restul alfabetului grecesc in functie de luminozitatea stelelor)

Polux este a 17-a cea mai luminoasa stea vizibila pe cerul instelat, este o stea portocalie – rosiatica uriasa cu o masa de aproximativ 1.7 ori mai mare decat cea a soarelui si cu un diametru de 8.8 ori mai mare ca al soarelui.

Pamantul, planeta pe care ne ducem zilele, poate parea un loc urias… dar este doar o aparenta. Pamantul este doar a patra planeta ca marime din sistemul nostru solar, un sistem si asa mai degraba mic. Pamantul poate parea mare daca-l compari cu Mercur sau chiar si cu Marte, dar este destul sa-l pui langa Jupiter sau Saturn (ca sa nu mai vorbim de Soare) sa-ti dai seama ce mica planeta avem.

Pamantul vs Jupiter

Jupiter este o planeta formata in cea mai mare parte din gaze si este cea mai mare planta din sistemul nostru solar. Masa acestei planete este de 2.5 ori mai mare decat a tuturor celorlalte planete din sistemul solar la un loc. Daca pamantul are un diamentru de 12756km la ecuator, Jupiter are un diametru de 142.948km. Vei spune… „Numa de 10 ori mai mare, nu-i chiar asa grav” dar este vorba de diametru astfel ca daca ai vrea sa umplii planeta Jupiter, ti-ar trebuii cam 1400 de Pamanturi ca sa o faci.

Pamantul vs Soare

Soarele este punctul central al sistemului nostru solar si cu un diametru de 1.392.000km este evident cel mai mare corp existent in acest sistem. Pentru a ilustra mai bine marimile corpurilor ceresti, Louis Giglioa comparat Pamantul cu o minge de golf, o ilustratie care o voi folosi si eu pe parcursul acestui articol. Astfel daca Pamantul ar fi o minge de golf Soarele ar fi un corp sferic de 15m in diametru.

Daca ai putea introduce Pamanturi in interiorul Soarelui, ti-ar trebuii aproximativ 1.000.000 (un milion) de Pamanturi ca sa umplii soarele.

Pamantul vs Betelgeuse

Betelgeuse este o stea aflata la 427 ani-lumină de Soare si este a doua stea ca stralucire din constelatia Orion. Cu un diametru de 903.500.000km Betelgeuse este o stea cu adevarat impresionanta. Diametrul accestei stele este de doua ori mai mare decat orbita Pamantului in jurul Soarelui.

Daca Pamantul ar fi o minge de golf, Betelgeuse ar fi de marimea a 6 Empire State Buildings (una din cele mai inalte cladiri din lume) unul peste altul. Ai putea introduce 262 trilioane de pamanturi in aceasta stea si daca pamantul ar fi o minge de golf, ar fi destule mingi pentru a umple Stadionul de fotbal Ghencea de aproximativ 5.000 de ori!

Pamantul vs Canis Majoris.

Canis Majoris este cea mai mare stea descoperita pana acuma, si este intr-adevar infricosator de mare. De aproximativ 14 secunde ai avea nevoie, daca ai calatorii cu viteza luminii sa faci inconjurul soarelui, insa pentru a face o calatorie in jurlui lui Canis Majoris, ai avea nevoie de 8 ore la acceasi viteza.

Daca Pamantul ar fi o minge de golf, Canis Majoris ar fi Inaltimea Everestului.

Pentru a umple Canis Majoris, ai avea nevoie de 7,000,000,000,000,000 (7 catralioane) de Pamanturi  iar daca Pamantul ar fi o minge de golf, ar fi destule mingi pentru a acoperii intreaga suprafata a Romaniei cu un strat de aproape 2 metrii inaltime de mingi de golf.

In comparatie cu steaua aceasta pana si soarele pare microscopic. Mai jos puteti vedea o comparatie video interesanta intre Pamant, Soare, Rigel (o stea despre care n-am vorbit) si Canis Majoris.

Constelatia Ursa Mica contine grupul de stele numit in limbajul comun, Carul Mic. Carul Mic nu este o constelatie in sine, ci un asterism; asterismul este un grup distinct de stele. Un alt asterism celebru este Carul Mare in constelatia Ursa Major.

Steaua cea mai renumita in Ursa Minor este Polaris, Steaua Nordului. Polaris, este cea mai apropiata stea de polul nord Ceresc. Daca ai sta la polul nord, Polaris ti-ar fi direct deasupra capului. Daca poti identifica Polaris pe cerul instelat, intodeauna poti sa stii in ce parte e nordul, si automat celelalte puncte cardinale, deci Polaris este un foarte bun ghid; in plus unghiul unde de afla Polaris deasupra orizontului, iti spune la ce latitudine te afli pe Pamant. Datorita acestui fapt Polaris a fost cea mai importanta stea pentru navigatia maritima. Deoarece axa Pamantului este intr-o miscare continua dar uniforma, in 14.000 de ani Vega va fi Steaua Nordului, iar dupa alti 14.000 de ani Polaris va fi din nou Steaua nordului. Miscarea axei este cauzata de atractia gravitationala a Soarelui si a Lunii si se intampla numai pentru ca Pamantul nu este chiar sferic.

Ursa Minor

Prescurtare – UMi

Numele oficial – Ursae Minoris

Traducere – Ursa Mica

In Romania cunosctu sub numele de – Ursa mica sau Carul Mic

Pozitia pe cer

Vizibila intre latitudinile de 90 si -10 grade

Se vede cel mai bine  in luna Iunie pe la ora 9 PM

Stele denumite

Polaris – Alpha UMi

Kocab – Beta UMi

Pherkad – Gamma UMi

Yldun – Delta UMi

Pherkad Minor – 11 UMi

Aquarii sau Varsatorul este una din cele 13 constelatii ale Zodiacului. Aceasta constelatie este mai degraba lipsita de stralucire care cu siguranta nu ar fi in nici un fel faimoasa daca nu ar fi parte din Zodiac. Aquarii sau Varsatorul este asa cum si numele o spune, o constelatie universal asociata cu apa.

In cele mai multe culturi Varsatorul este desenat ca un om care toarna apa dintr-un vas de lut. Cel mai probabil aceasta ilustratie a i-a fost atribuita din cauza ca Soarele intra in aceasta constelatie la inceputul anului, perioada a anului in care in cea mai mare parte a lumii predomina precipitatiile.

Soarele se află in constelatia Varsatorului din 20 Ianuarie pana in 19 Februarie.

Aquarii (Varsatorul)

Prescurtare – Aqr

Numele oficial – Aquarii

Traducere – Cel care duce apa

In Romania cunosctu sub numele de – Varsatorul

Pozitia pe cer

Vizibila intre latitudinile de 65 si -90 grade

Se vede cel mai bine in luna Octombrie pe la ora 9 PM

Stele denumite

Sadalmelik – Alpha Aqr

Sadalsuud – Beta Aqr

Sadalachbia – Gamma Aqr

Skat – Delta Aqr

Ancha – Theta Aqr

Situla – Kappa Aqr

Infatisat ca un vultur, Acvila este numele pasarii care a apartinut lui Zeus. Cea mai mare misiune a lui Acvila, a fost sa-l duca pe muritorul Ganymede in ceruri pentru a servi ca paharnic al lui Zeus.
Doua Nova mari au fost observate in constelatia Acvila. Prima a fost vazuta in 389 AD si s-a scris ca este la fel de luminoasa ca si Venus. A doua Nova e mai luminoasa decat Altari, care este cea mai luminoasa stea in constelatia Aquila.
In vechime oamenii spuneau ca o nova este o noua stea dar in realitate nu este chiar asa, ci din potriva, este o stea foarte batrana care devine dintr-o data stralucitoare pentru o scurta perioada de timp. Nu trebuie confundat termenul de nova cu supernova. Nova este o stea batrana care devine temporar foarte luminoasa in timp ce supernova este explozia unei stele.

Acvila

Prescurtare – Aql

Numele oficial – Aquilae

Traducere – Vulturul

In Romania cunosctu sub numele de – Acvila

Pozitia pe cer

Vizibila intre latitudinile de 85 si -75 grade

Se vede cel mai bine in luna Septembrie pe la ora 9 PM

Stele denumite

Altari – Alpha Aql

Alshain – Beta Aql

Tarazed – Gamma Aql

Deneb el Okab – Delta Aql

Auriga este o constelatie nordica. Stelele din acesta constelatie sunt in forma de coif cu varf ascutit, cum purtau in antichitate cei care manuiau care de lupta.

Auriga a fost infatisat ca manuitorul al unui car de lupta, care ducea in brate 2 sau 3 copii. El a fost cunoscut de asemenea ca si Erechtheus fiul lui Hephaestus.
Hephatus a fost un copil cu handicap care se crede ca este inventatorul carului de lupta, pe care la facut ca fiul sau sa-l poata duce mai usor.

Auriga

Prescurtare – Aur

Numele oficial – Aurigae

Traducere – Vizitiul

In Romania cunosctu sub numele de – Auriga

Pozitia pe cer

Vizibila intre latitudinile de 90 si -40 grade

Se vede cel mai bine in luna Februarie pe la ora 9 PM

Stele denumite

Cappela – Alpha Aur

Menkalinan – Beta Aur

Al Anz – Epsilon Aur

Haedi – Zeta Aur

Hoedus II – Eta Aur

Hassaleh – Iota Aur