Saturn este cea mai indepartata planeta dintre cele 5 cunoscute anticilor. in 1610, astronomul italian Galileo Galilei a fost primul care a privit la planeta Saturn printr-un telescop. Spre surprinderea lui, el a vazut o pereche de obiecte de fiecare parte a planetei. El le-a schitat ca sfere separate, gandindu-se ca Saturn a format din 3 corpuri separate. Continuand observatiile sale in urmatorii cativa ani, Galileo a atras obiectele laterale si lea atasat in schitele sale la Saturn ca si brate sau manere.

In 1659, astronomul olandez Christiaan Huygens, folosind un telescop mai puternic decat cel al lui Galileo, a observat ca Saturn era inconjurat de un inel subtire care parea a fi plat. in 1675, astronomul Jean-Dominique Cassini, nascut in Italia, a descoperit o diviziune intre ceea ce sunt acum numite inelele A si B. in prezent, este cunoscut faptul ca influenta gravitationala a Lunii lui Saturn, Mimas, este responsabila pentru diviziunea de care vorbea Cassini, care este de 4800 km (3000 mile) largime.La fel ca Jupiter, Saturn este compus in cea mai mare parte din hidrogen si heliu. Volumul sau este de 755 de ori mai mare decat cel al Pamantului. Vanturile din atmosfera superioara pot ajunge la 500 de metri (1600 picioare) pe secunda in regiunea ecuatoriala. (in contrast, cel mai puternic uragan de pe Pamant a batut cu 110 de metri pe secunda.) Aceste vanturi super rapide, combinate cu energie termica in crestere care vine din interiorului planetei, duc la aparitia benzilor aurii si galbene vizibile in atmosfera.

Saturn – Credit NASA

La inceputul anilor 1980 , navele spatiale NASA – Voyager 1 si Voyager 2 au relevat faptul ca inelele lui Saturn sunt formate in principal din apa inghetata. Sistemul inelar al lui Saturn se intinde peste sute de mii de kilometri de la planeta, dar adancimea verticala este de obicei de aproximativ 10 metri (30 de picioare), in inele principale.
Luna cea mai mare lui Saturn, Titan, este un pic mai mare decat planeta Mercur. (Titan este a doua cea mai mare-luna, din sistemul solar, numai Ganymede Luna lui Jupiter este mai mare.) Titan este invaluita intr-o atmosfera groasa bogata in azot care pare a fi similara cu ceea ce avuta de Pamant cu mult timp in urma. Studiile ce vor urma asupra acestui satelit natural, promit sa descopere multe lucruri despre cum se formeaza planetele si poate despre zilele de inceput ale Pamantului. Saturn, de asemenea, are mai multi sateliti de gheata mai mici. De la Enceladus, care arata dovezi de recente modificari ale suprafatei, pana la Iapetus, care are o emisfera mai intunecata decat asfaltul si iar cealalta la fel de stralucitoare ca zapada, fiecare dintre satelitii lui Saturn este unic.

Desi campul magnetic al lui Saturn nu este la fel de mare ca al lui Jupiter, acesta este totusi de 578 de ori mai puternic ca al Pamantului.

Capitolul urmator, in cunostintele noastre despre Saturn este scris chiar acum de catre misiunea Cassini, care a dus sonda „Europe’s Huygens” la Saturn. Sonda Huygens a coborat prin atmosfera lui Titan, in ianuarie 2005, si deatunci colecteaza date privind suprafata si atmosfera. Nava Cassini, care orbiteaza planeta Saturn inca din anul 2004, continua sa exploreze planeta si satelitii sai, inele, si magnetosfera. Pana in iulie 2009, Cassini a trimis mai mult de 200.000 de imagini.

Denumirea:

Planeta a fost numita dupa Saturn – Zeul agriculturii in mitologia Romana

Saturn – Zeul Agriculturii in Mitologia Romana

Saturn – Date Exacte

Distanta medie fata de soare: 1,426,725,400 km

Distanta minima fata de soare: 1,349,467,000 km

Distanta maxima fata de soare: 1,503,983,000 km

Raza Ecuatorului: 60,268 km

Circumferinta la Ecuator: 378,675 km

Volumul: 827,130,000,000,000 km3

Masa: 568,510,000,000,000,000,000,000,000 kg

Densitatea: 0.70 g/cm3

Aria Suprafetei: 43,466,000,000 km2

Gravitatia la sol (Ecuator): 10.4* m/s2

Durata zilei Saturniene: 0.44401 zile Pamantene sau 10.656 ore

Durata anului Saturnian: 29.4 ani Pamanteni

Inclinatia Orbitala: 26.73 grade

Temperatura Minima/Maxima la suprafata: -178 °C

Compozitia Atmosferei Hidrogen, Heliu