Tag Archive: stiinta


Triunghiul Bermudelor

MISTERELE DIN TRIUNGHIUL BERMUDELOR

Femomenele misterioase care au loc in asa numitul Triunghi al Bermudelor, zona delimitata de Florida, Puerto Rico si insulele Bermude, raman inca o enigma pentru oamenii se stiinta. Au fost formulate ipoteze, diverse teorii, insa la fel de usor au fost demontate de incidentele care continua sa se intample. Campuri electromagnetice imense, emisii puternice de gaze, conditii meteo capricioase, experimente top secrete ale Marinei Militare, toate acestea reprezinta posibile explicatii pentru misterele din Triunghiul Bermudelor. Exista insa un mister al Triunghiului Bermudelor sau sunt doar presupozitii ale presei precar informate?
Nici Garda de Coasta si nici Oficialitatile Marinei nu recunosc aceasta misterioasa zona geografica numita Triunghiul Bermudelor. Exista insa cateva declaratii si interpretari  ale fenomenelor si o scurta istorie. Interesul pentru Triunghiul Bermudelor a inceput in decembrie 1967  in urma unui comunicat de presa eliberat de National Geographic Society, incorect la acea vreme, care relata misterioase accidente petrecute in aceasta zona.
Numele de Triunghiul Bermudelor a fost preluat dupa un articol de Vincent Gaddis, aparut in publicatia “Argosy” in mai 1964. Zona este cunoscuta, de asemenea, si ca “Triunghiul Diavolului” sau “The Hoodoo Sea”.
Prima mentiune despre Triunghiul Brmundelor a fost facuta de Christopher Columb care vorbea despre lumini ciudate si erori ale busolei in prima sa calatorie in aceasta zona.
Multe dintre enigmele din Tiunghiul Bermudelor a fost explicate in cartea “Bermuda Triangle: Mystery Solved” scrisa de Larry Kusche, cercetator la Universitatea Arizona. Conform acestuia multe dintre presupusele mistere ale Triunghiului s-au petrecut fie in alta zona a oceanului, fie au fost cauzate de conditiile meteo.
O alta teorie vorbeste despre aceasta zona geografica ca avand forma unui patrat. Aceeasi teorie sustine ca fenomene asemanatoare se petrec si de cealalta parte a Atlanticului, undeva aproape de Japonia. In decembrie 1945, o escadrila TMB Avenger a disparut in aceasta zona. Cinci aparate ale zborului 19 din Marina Americana s-au volatizat pur si simplu. Misterul lor insa avea sa fie rezolvat in anul 1991. Epavele avioanelor au fost gasite pe fundul oceanului, la doar 250 de metri distanta de baza lor din Florida.
In 1972 NASA cerea Asociatiei Internationale a Transporturilor Aeriene sa evite aceasta zona, cel putin in perioada considerata cea mai periculoasa, 1 – 30 iunie. In aceasta zona este localizata o stanca numita San Bango unde nu exista nici vegetatie, nici animale. Nici macar pasarile migratoare nu planeaza aici.
Una dintre cele mai recente teorii despre Triungiul Bermudelor sustine existenta unui imens camp electromagnetic care induce o ceata ciudata, provocand dezorientarea pilotilor.
In octombrie 1995, echipe de oceanografi si de geologi au studiat bulele de gaz emanate din fantele vulcanice de pe fundul oceanului intre coasta americana si Bermude. Se pare ca la suprafata urca o mare cantitate de metan sub forma de bule gigantice care ar putea sa traga in jos in cateva clipe o nava intreaga printr-o puternica aspiratie. Pe de alta parte, nu se poate ignora ipoteza ca eliminarea unui important volum de gaze, ar putea provoca, in mod exceptional, explozia motoarelor avioanelor care ar trece prin zona, fiind apoi inghitite de ocean.

Celebre disparitii inexplicabile:
Freya si Carroll A. Deering sunt doua vase care au disparut la un interval de aproape 20 de ani, primul in 1902, iar cel de-al doilea in 1921. Ambele vase au reaparaut la cateva zile dupa incident plutind in deriva, fara urma de echipaj.
In 1909 vasul Spray al celebrului capitan Joshua Slocum, primul om care a facut inconjurul lumii de unul singur intr-o nava cu panza disparea fara urma fara vreun semnal de alarma transmis autoritatilor.. Slocum a fost declarat mort abia 15 ani mai tarziu, in 1924, in timp ce enigma disparitiei sale nu a fost elucidata nici astazi.
USS Cyclops este cazul cu cea mai mare pierdere de vieti omenesti din Triunghiul Bermudelor. In 1918 vasul USS Cyclops a disparut fara urma impreuna cu echipajul format din 309 membri.
Zborul 19 este poate cel mai cunoscut caz din istoria disparitiilor inregistrate in Triunghiul Bermudelor. In 1945, o Ecadrila Americana formata din cinci avioane de lupta s-a volatizat inexplicabil. Inainte ca avioanele sa dispara de pe radar, comandantul anunta ca acele busolelor de bord se rotes chaotic, iar apa marii isi schimba brusc culoarea devenind alba. Cel de-al saselea avion trimis in cautarea lor avea sa dispara in acelasi mod inexplicabil.
Cel mai mare vas disparut in misterioasele ape ale oceanului zona zona triunghiului este Anita. In 1973 uriasul cargou norvegian cu o capacitate de 20.000 de tone se evapora fara urme.
Avionul de pasageri Boeing 727 ompaniei National Airlines din Statelor Unite avea sa treaca prin zona Triunghiului Bermudelor si sa dispara de pe radar pentru zece minute. Ciudat este ca, dupa aterizarea pe aeroportul din Miami, pilotii avionului au declarat ca au tinut legatura permanent cu turnul de control. Misterul a fost accentuat in momentul in care pilotii si-au consultat ceasurile si au constatat ca acestea ramasesera cu zece minute in urma. Mai mult, pilotii au observat ca si ceasurile pasagerile prezentau aceeasi anomalie.sursa:www.crystalinks.com/bermuda_triangle.html.Discovery triunghiul bermudelor

Reclame

V-ați întrebat de ce ora are 60 de minute și nu 100, sau de ce un cerc este împărțit în 360 de grade și nu în 100, 200 sau 1000, de ce un an are 12 luni în loc de 10, de vreme ce peste tot folosim un sistem bazat pe puterile lui 10? Mereu m-am întrebat cine a stabilit împărțeala asta aparent ciudată și cum era demult, cu o mie sau două mii de ani în urmă; ce sistem foloseau oamenii atunci?

Răspunsul e că acest sistem există aproape “din totdeauna”, și anume din timpul civilizației babiloniene (mijlocul mileniului al doilea î.e.n.), care au preluat multe cunoștințe matematice și astronomice de la străvechii sumerieni, pe care le-au perfecționat destul de mult la rândul lor.Cu patru mii de ani în urmă, babilonienii aveau cunoștințe matematice foarte sofisticate, despre care poate am să mai scriu, dar particularitatea lor era că nu foloseau numere în baza zece ca noi, ci matematica lor era în baza 60. (Baza zece este sistemul zecimal, baza 2 este sistemul binar, baza 16 este sistemul hexazecimal, etc). Se pare că originea acestui sistem aparent bizar și complicat provine tot de la sumerieni care la începutul civilizației lor au folosit o combinație de baza 10 și baza 6, trecând apoi la baza 60. Ca o paranteză, sumerienii dezvoltă un sistem metric prin 4000 î.e.n., inventează roata, alfabetul, scrisul, dezvoltă geometria, aritmetica, algebra, descoperă bronzul și multe altele.Avantajul bazei 60 constă în faptul că numărul 60 se poate împărți ușor la 2, 3, 4, 5, etc, și astfel, în baza 60 se pot scrie și calcula foarte ușor fracțiile simple și uzuale: 1/2, 1/3, 1/5 ș.a.m.d. În antichitate toate științele se dezvoltau numai pentru scopuri imediate, așa că aceste fracții erau utile și necesare la calcule de zi cu zi, de la piață, în construcții, irigații, armată, etc.Revenind la minute și grade, trebuie amintit că babilonienii erau foarte buni astronomi, înregistrând cu mare atenție mișcarea astrelor și documentând totul pe tăblițe de lut. Ei identifică planetele vizibile cu ochiul liber (Mercur, Venus, Marte, Jupiter și Saturn) și sunt primii care definesc cele 12 constelații zodiacale cunoscute și azi în aceeași formă. Babilonienii, pornind probabil de la observațiile astronomice, împart ziua în 12 “ore duble” păstrând un sistem direct luat din astronomie și geometrie, de a corela totul cu cercul de 360 de grade. Tot ei stabilesc un calendar de tip lunar cu 12 luni a câte 30 de zile, rezultând un an de 360 de zile. Desigur, babilonienii știau că un an real are 365 de zile și aveau un sistem complicat prin care compensau, introducând luni fictive. “Abea” prin jurul anului 500 î.e.n. babilonienii trec la un calendar lunar sistematizat, similar cu cel pe care îl folosim noi astăzi.

a.1 zi avea 12 “ore duble” a câte 30 ges, fiecare oră reprezentând timpul în care pământul se rotește 30 de grade în jurul axei sau Luna 1 grad în jurul axei, adică 7200 secunde sau 2×3600 (două ore de azi).

b.1 oră dublă însemna 30 ges a câte 12 “mâini”, fiecare ges fiind timpul în care Pământul se rotește 1 grad în jurul axei sau 240 de secunde (4 minute).

c.1 ges însemna 12 mâini a câte 30 “boabe”, o mână fiind timpul în care Luna se rotea în jurul axei 1/3600 de grade, sau 1″ (o secundă de arc) aproximativ 2 secunde (de timp).

Un alt lucru interesant, la care nu m-am gândit și care e o ipoteză de a mea, e originea zilei a șaptea, zi “rea”, în care la babilonieni erau interzise o serie de activități, probabil originea zilei de sabat și a zilei de odihnă. Ipoteza mea se bazează pe faptul că numărul 7 era un număr negru pentru babilonieni, deoarece fracția 1/7 nu se putea scrie în baza 60 decât prin aproximări complicate.

Influența babilonienilor și a sumerienilor din multe puncte de vedere a fost imensă, dacă ne gândim că după mai bine de 4000 de ani folosim aproape același sistem ca și al lor (diferența fiind în cazul orelor că am dublat numărul orelor dintr-o zi), iar la geometrie trebuie să ne batem capul cu cele 360 de grade sumeriene.

Filozofia =intelepciune ??


Ca stiinta (impropriu poate, numita stiinta, caci de fapt ea defineste conceptul de stiinta in moduri contradictorii), filozofia se ocupa cu incercarea de a raspunde la intrebarile ce au framantat omenire inca de la inceputurile ei, intrebari despre viata, fiinta, eu, adevar, timp etc.
De multe ori filozofiei i se atribuie echivalentul „intelepciune”. De ce intelepciune? Pentru ca numai rasfoind o carte de filozofie sau doar un succint studiu al vreunui mare titan al filozofiei o sa descoperim ca nici un filozof nu a ajuns la o definitie clara, concisa sau la vreo demonstratie exacta si imuabila a tuturor conceptelelor lansate.Si atunci cum putem numi un filozof intelept cand nu a facut decat sa aduca si mai multe intrebari care graviteaza in jurul alteia? Raspunsul vine tocmai in capacitatea acestor mari oameni (filozofii) de a sesiza ca de fapt omenirea nu va putea cunoaste niciodata toate raspunsurile la aceste intrebari.
Si atunci ce rost mai are sa ne mai tulburam incercand sa le explicam? Aici e, consider eu, frumusetea filozofiei: sa fi capabil sa te incumeti sa rezolvi unele dintre cele mai mari enigme ale omenirii stiind ca nu o sa poti face niciodata asta.
De fapt filozofia iti starneste setea de cunoastere, sete ce nu va fi niciodata astamparata, pentru ca nu poti afla niciodata toate adevarurile universului. Ceea ce e cu adevarat remarcabil in filozofie este ca ea este stiinta ce defineste stiinta. In general acest termen trimite cu gandul la exactitatea cu care o disciplina inglobeaza informatii referitoare la anumite fenomene.
Filozofia este, daca vreti, o stiinta inexacta. La nivel semantic este o contraditie a termenilor necesara pentru a explica de fapt ce inseamna filozofia. Ea are concepte, ideei care se pot aplica cu usurinta in viata reala (in sensul ca suna logic) insa pe de alta parte multitudinea curentelor si teoriilor (de multe ori contradictorii) sunt bulversante. Spun „sunt” si nu „par” pentru ca ele se contrazic uneori profund insa toate PAR reale, logice.
De aceea filozofia (nu) e o stiinta: pentru ca e antitetica. E simpla (aparent), dar complicata facandu-te sa te pierzi in hatisurile ei. E intesata de teorii care se opun, de teze si antiteze care compun… sinteze.De aceea imi place filozofia. E indeajuns de simpla ca sa o intelegi dar suficient de complicat de patruns.

Ursa Minor

Constelatia Ursa Mica contine grupul de stele numit in limbajul comun, Carul Mic. Carul Mic nu este o constelatie in sine, ci un asterism; asterismul este un grup distinct de stele. Un alt asterism celebru este Carul Mare in constelatia Ursa Major.

Steaua cea mai renumita in Ursa Minor este Polaris, Steaua Nordului. Polaris, este cea mai apropiata stea de polul nord Ceresc. Daca ai sta la polul nord, Polaris ti-ar fi direct deasupra capului. Daca poti identifica Polaris pe cerul instelat, intodeauna poti sa stii in ce parte e nordul, si automat celelalte puncte cardinale, deci Polaris este un foarte bun ghid; in plus unghiul unde de afla Polaris deasupra orizontului, iti spune la ce latitudine te afli pe Pamant. Datorita acestui fapt Polaris a fost cea mai importanta stea pentru navigatia maritima. Deoarece axa Pamantului este intr-o miscare continua dar uniforma, in 14.000 de ani Vega va fi Steaua Nordului, iar dupa alti 14.000 de ani Polaris va fi din nou Steaua nordului. Miscarea axei este cauzata de atractia gravitationala a Soarelui si a Lunii si se intampla numai pentru ca Pamantul nu este chiar sferic.

Ursa Minor

Prescurtare – UMi

Numele oficial – Ursae Minoris

Traducere – Ursa Mica

In Romania cunosctu sub numele de – Ursa mica sau Carul Mic

Pozitia pe cer

Vizibila intre latitudinile de 90 si -10 grade

Se vede cel mai bine  in luna Iunie pe la ora 9 PM

Stele denumite

Polaris – Alpha UMi

Kocab – Beta UMi

Pherkad – Gamma UMi

Yldun – Delta UMi

Pherkad Minor – 11 UMi

Pe masura ce ne apropiem de Soare (Soarele) e tot mai cald. Inseamna ca cel mai rece loc din Sistemul Solar trebuie sa fie cat mai departe de Soare (Soarele) dar in interiorul Sistemului Solar.Astronomii cred ca gravitatia Soarelui are o acoperire de doi ani lumina. Dupa aceasta distanta te gasesti practic in spatiul interstelar si temperaturile din jur sunt cu 10-20 de grade deasupra lui zero absolut (-263°C – -253°C).Temperatura creste pe masura ce ne apropiem de Soare. Unul dintre cele mai indepartate obiecte fata de Soare din Sistemul Solare este Eris – o planeta pitica mai mare decat Pluto. Temperatura la suprafata lui Eris variaza intre -243°C si -218°C. Pluto este putin mai cald, cu cele mai joase temperaturi atingand -240°C si cu un maxim de -218°C. Orice luna de gheata de genul lunii lui Jupiter, Ganymede, inregistreaza temperaturi de pana la -203°C. Cele mai joase temperaturi de pe Marte coboara doar pana la -140°C. Si in final, doar pentru a face o comparatie, cea mai joasa temperatura inregistrata vreodata pe Pamant a fost de -89.2°C la Statia Ruseasca Vostok din Antarctica in Iulie 1983.

universul

• Stelele

 Desi exista o parere generala ca astronomii se uita la stele, s-ar putea spune ca stelele singulare nu prezinta prea mare interes pentru astronomii amatori. Exista cateva exceptii notabile de la aceasta, si am putea preciza doua:• Stelele Variabile, stele a caror ştralucire nu este constanta in timp.• Constelatiile, observarea constelatiilor fiind cel mai aproape de lucrul pe care oamenii il inteleg prin „uitat la stele”.• Stele duble sau multiple:Pasul urmator dupa o stea singulara este un sistem dublu sau multiplu, mai multe stele care orbiteaza in jurul celeilalte, acestea sunt duble fizice, sau care apar aproape una de alta pe cer, aliniate din pura intamplare, asa zisele duble optice. Componentele sistemelor duble au de multe ori culori diferite, spre deliciul observatorilor vizuali.                     Distantele aparente (unghiul intre directiile in care vedem cele doau stele) intre componentele sistemelor duble sau multiple variaza de la cateva zeci de ” pana la mai putin de 0.5″. Pentru ca vorbim de astrofotografîe, e bine de stiut ca putini amatori fotografiaza variabile la momentul actual, desi fotometria fotografîca (estimarea stralucirii folosind imagini pe fîlm sau placa fotorgafica) este un subiect destul de interesant. Nici stelele duble nu sunt un subiect prea fotograflat, atat din cauza separarii mici intre componente, cat si din cauza ca arata mult mai bine prin telescop decat pe fotografie.• Roiurile stelare:Sunt aglomerari de stele, nascute cam in acelasi timp, si din acelasi nor de H = nebuloasa . Roiurile sunt impartite in roiuri deschise si roiuri globulare.Roiurile deschise sunt alcatuite dintr-un numar destul de mic de stele, de la cateva zeci la cateva sute. Stelele alcatuind roiurile deschise sunt relativ tinere, unele roiuri deschise avand varste de cateva zeci de milioane de ani (Soarele are 5 miliarde de ani in spate). Roiurile deschise „salasuiesc” in planul galactic, deci din punctul de vedera al observatorilorterestrii, vom vedea multe roiuri deschise in directia Caii Lactee. De aceea, roiurile deschise se mai numesc si galactice. Roiurile deschise de dimensiuni aparente mai mari ( M6 si M7, M35, IC4665, IC4756, M45-Pleiadele, M44- Racul,Roiul Dublu din Perseu) sunt un subiect favorit pentru astrofotografia prin teleobiective mai lungi sau mai scurte (135mm-350mm). Pentru a rezolva fotografic un roi globular, ca si pentru roiurile deschise mai compacte, este necesar un instrument cu focala de peste 600-700mm, instrument care devine dificil de ghidat. Roiuri globulare sunt asociatii de pana la 100 milioane de stele, impachetate destul de strans intr-un „glob” de forma mai mult sau mai mult sau mai putin sterica. Roiurile globulare, deci si stelele componente, sunt foarte batrane, 8-9 miliarde de ani. Practic, roiurile globulare contin cele mai batrane stele din univers. Globularele din galaxia noastra nu sunt asociate cu planul gaiactic, ci sunt distribuite intr-un „halou” in jurul galaxiei. Prin telescoape mai mici, roiurile globulare apar ca globuri difuze, nerezolvate. Un telescop de lOOrnm diametru incepe sa rezolve roiurile mai putin dense (ca M22 sau M4) iar unul de 150mm rezolva de la 30 de roiuri in sus. Vizual, un roi globular apare ca un „glob de stele”, de unde si numele.• Nebuloasele galactice:In pricipiu, toate nebuloasele galactice sunt alcatuite din acelasi material: 98% (volum) hidrogen, restul de 2% fiind alcatuit din urme de alte elemente in stare gazoasa (O, C, S) si silicati in forma de praf interstelar – nisip interstelar.Doua sunt mecanismele care fac nebuloasele sa straluceasca si astfel le putem imparti in doua clase:Nebuloasele de emisie sunt „leagane de stele”. Radiatia UV intensa provenita de la stelele abia nascute din nebuloasa excita atomii din materialul nebuloasei, pentru ca acestea sa reemita radiatie vizibila in linii de etnisie atomice caracteristice . Pentru ca nebuloasele sunt alcatuite mai mult din H, liniile de emisie ale HII (hidrogen ionizat) sunt predominante, linia cea mai intensa fiind de obicei H alfa, 656nm; rosu inchis, prima linie din seria Balmer. De aceea, nebuloasele de emisie au culoarea rosie in fotografii. E mult H ionizat pe acolo. Suficient de surprinzator, urmatoarele linii ca intensitate sunt doua linii ale OIII (oxigen dublu ionizat), 496nm si 501nm, aflate in „portiunea” verde a spectrului vizibil. Pentru a excita oxigenul in stadiul de OHI (deci pentru ai smulge nu unul, ci doi electroni) temperatura gazului trebuie sa fie destul de mare si de aceea numai anumite parti ale unei nebuloase de emisie emit in aceste lungimi de unda. O alta linie de emisie destul de intensa in nebuloase este H beta, 486nm, albastru-cyan. Nebuloasele de emisie sunt de multe ori asociate cu roiuri deschise, lucru deloc surprinzator, acolo se nasc stele! Exemple din aceasta categorie intra M8 -Lagoon sau NGC2237 – Rossete. Alte nebuloase sunt excitate doar de cateva stele, in acest caz intrand M42 -Nebuloasa din Orion, excitata de cele patru stele din „Trapez”, o grupare de stele in centrul nebuloasei, M8 – Trifid  -California. Culorile Nebuloaselor – Un lucru foarte interesant, sesizat de toti observatorii vizuali, este ca daca privim prin telescop la nebuloasa M42- marea nebuolasa din Orion, nebulozitatea pare a avea o culoare albastru-cyan, sau poate verzuie. Nu este o iluzie, vedem emisia H beta si OIII. Acest lucru pare ciudat la prima vedere, la urma urmei, H alfa -rosie- ar trebni sa fie cea mai intensa linie de emisie. Este adevarat, dar ochiul utnan adaptat la intuneric este aproape orb la culoarea rosie, pe cand culoarea verde si albastra sunt bine sesizate. Pe de alta parle, fl/mele foto sunt destul de sensibile la culoarea rosie, dar relativ oarbe injurul lungimii de unda a dnbletului Olll, opura intamplare. Aslfel, M42 apare rosie infotografii si albastruie prin telescop.Nebuloasele de reflexie Dupa cum le spune si numele, aceste obiecte sunt vizibile pentru ca reflecta lumina stelara. Pentru ca lumina de culoare albastra este difuzata mai tare decat cea de culoare rosie (acelasi fenomen care explica de ce cerul zilei este albastru), nebuloasele de reflexie sunt albastre la culoare. Intensitatea luminii reflectate este destul de slaba dar telescoapele mari pot strange suficienta lumina pentru ca culoarea albastuie sa devina vizibila.De multe ori, nebuloasele de reflexie sunt asociate cu nebuloase de emisie, cum e cazul in M8 -Trifid. Dar in alte cazuri, nebuloasele de reflexie apar departe de nebuloase de emisie, cum este cazul lui M78 – o nebuloasa de reflexie stralucitoare aflata in constelatia Orion, sau IC2118 -Witch Head (nebuloasa cap de vrajitoare, au americanii astia o imaginatie…), care reflecta lumina stelei Rigel -beta Orionis. Poate cea mai cunoscuta nebuloasa de reflexie este nebuloasa Merope, o bucata din complexul nebular ce inconjoara o parte din stelele roiului deschis M45 -Pleiadele.Conform Sky and Telescope, nebulozitatea ce inconjoara Pleiadele nu este parte din nebuloasa originara, ci doar un nor interstelar care s-a nimerit sa treaca prin regiune si sa reflecte lumina stelelor roiului.Nebuloasele Obscure sunt un alt treilea tip de nebuloase, deloc exotice, dar care se nici nu emit, nici nu reflecta lumina, din simplul motiv ca sunt prea departe de o stea capabila sa le faca sa emita sau a carei iumina sa o reflecte. Ele sunt vizibile doar ca „umbre” peste nebuloase de emisie sau peste fondul stelar al Caii Lactee. O nebuloasa obscura mai vestita este B33 -Nebuloasa Cap de Cal. B33 este vizibila ca o umbra peste nebuloasa IC343 –Flame Nebula, nebuloasa de emisie aflata langa si excitata de steaua Zeta Orionis, cea mai estica stea din cele trei stele ce alcatuiesc Braul lui Orion. De mentionat ca pentru a „vedea” o nebuloasa obscura, observatorul trebuie mai intai poata vedea nebuloasa de emisie peste care nebuloasa obscura se interpune Un fapt putin stiut, care din pacate arata cat de poluat luminos este cerul oraselor, este ca Calea Lactee este plina de nebuloase obscure, vizibile, in conditii excelente si dintr-un loc fara poluare luminoasa, cu ochiul liber sau cu binoclul ca „umbre” peste fondul stelar. Data viitoare cand va aflati la munte cu binoclul, priviti in jurul roiului deschis Ml 1, acolo se afla doua sau trei nebuloase obscure usor de sesizat. Galaxiiie:Galaxiile sunt ansamble de multe sute de milioane de stele, gaz si praf interstelar, toate formand tinute laolalta de gravitatia reciproca. O alta componenta a galaxiiior este „materia intunecata”, o componenta invizibila a universului, pusa in evidenta prin mai multe metode. Ceea ce sete important este ca aceasta „materie intunecata” este pusa in evidenta doar prin efectul gravitational pe care il are asupra obiectelor dintr-o galaxie sau asupra altor galaxii invecinate. Cu alte cuvinte, nu simtim decat gravitatia produsa de aceasta compnenta misterioasa a univesului. Se considera ca 90% din masa universului este stocata in „materia intunecata”.Galaxiile fonneaza adevarate „insuie in univers” si au diverse marimi si morfologii. Primul obiect in aceasta categorie este chiar galaxia noastra, Calea Lactee, o galaxie spiraia. vizibila ca un brau luminos ce traverseaza cerul in lunile de vara, iarna si toamna. Calea Lactee nu este vizibila decat din locuri unde stralucirea cerului datorata poluarii luminoase este relativ mica. De asemenea, nu va uitati dupa Calea Lactee daca cerul este foarte cetos sau daca Luna este pe cer si este intr-o faza intre Patrare. Din propria experienta a webmasterului, chiar si pe un cer perfect si negru, Calea Lactee dispare cand Luna se afla pe cer si faza este mai mare de 50%.Galaxiile externe galaxiei noastre sunt vizibile ca mici pete difuze, aratand putine detalii, chiar privite prin telescop. Din punct de vedere morfologic, galaxiile au fost impartite in: Eliptice, galaxii de forma elipsoidala -(aprox. de forma unei mingii de rugby),contin numai stele si foarte putin praf si H. Pentru ca dupa cum am vazut mai sus, stelele se formeaza din H, inseamna ca galaxiile eliptice nu mai formeaza stele noi.Spirale, galaxii care arata o structura spirala (brate spirale) in jurul nucleului central. O galaxie spirala are o forma „turtita”, bratele spirale fîind cuprinse intr-un disk foarte turtit, planul galactic. In mijlocul acestei „farfurii”, se afla un „glob” = bulge = nucleul, alcatuit din stele mai batrane decat stelele din disc. Aceste galaxii contin o cantitate mare de H si praf interstelar, mai toata in planul disculului galactic, si formeaza stele noi la diverse rate. Calea Lactee este o galaxie spirala, dupa cum este si M31 – Galaxia din Andromeda, cea mai apropiata galaxie mare de CaleaLactee.Neregulate, care, dupa cum le arata si numele, nu au o forma defmita. Galaxiile neregulate sunt in general putin masive si contin o cantitate limitata de H si praf, deci formeaza ceva stele. Norii lui Magelan, galaxii satelit ale Caii Lactee, vizibile din Emisfera Sudica, sunt galaxii neregulate. Din punctul de vedere al unui observator vizual, s-ar putea spune ca cele mai spectaculoase galaxii sunt cele spirale. M51 -galaxie in Canes Venatici, este un exemplu superb de galaxie spirala vazuta „face on”- adica privind de deasupra unuia din „polii” galaxiei. Un telescop de 150-170mm diametru sau o luneta de 120mm diametru pe un cer transparent si negru ar trebui sa fie suficient pentru a arata structura spirala a acestei galaxii. Privita printr-un telescop si mai mare, galaxia arata magnific. Revenind la M31, desi este aproape de Calea Lactee si stralucitoare (este vizibila bine cu ochiul liber chiar daca cerul e mai putin decat perfect), imaginea galaxiei arata frustrant de putine detalii chiar printr-un telescop bun si mare si pe un cer excelent.Cometele sunt de fapt membri ai Sistemului Solar. In momentul cand orbita lor le aduce aproape de Soare, materialul inghetat de pe suprafata cometelor sublimeaza si astfel ele dezvolta o „coada” vizibila din cauza ca reflecta lumina solara. Cometele, mai ales cele stralucitoare, sunt aparitii rare. Cometa Hale-Bopp (descoperita in vara lui 1995 si vizibila la latitudini temperate nordice pana in primavara lui 1997) si cometa Hyakutake ( descoperita in iarna lui 1996 si vizibila doar pentru cateva luni in acea primavara), au fost cele mai recente comete mai stralucitoare, vizibile , e un fel de a zice, imaginea lor era jalnica, cu ochiul liber chiar si din Bucuresti. Asteroizii sunt corpuri ceresti cu dimensiuni de la cateva sute de km la cateva sute de metri, a caror orbita in jurul Soarelui este cuprinsa in general intre orbita lui Marte si cea a lui Jupiter (centura de asteroizi). Exista si exceptii notabile, asteroizi cu orbite foarte excentrice care ajung pana in Sistemul Solar interior, adica pana pe langa Pamant si Venus. Se considera ca un asteroid de acest tip a pus capat erei dinozaurilor in Cretacic, cand asteroidul respectiv a iovit Pamantul in locul unde acum se afla Golful Mexic.Cel mai „popular” asteroid de acest soi este Eros, vizitat de curand de sonda spatiala NEAR. Pe data de 12 ianuarie 2001 (cu doua zile inainte de Valentine’s Day, americanii sunt nebuni, nebuni…), NEAR a fost coborat incet pana aprope de suprafata lui EROS si apoi lasat sa „cada”. Spre surpriza echipei care controla sonda spatiala, NEAR a supravietuit si transmite fericit de pe suprafat lui Eros, cei drept nu imagini, ci date de la magnetometrul aflat la bord.Asteroizii sunt vizibili prin telescop ca obiecte cu aspect stelar, care se misca relativ cu stelele vecine, miscarea fiind usor vizibila de la noapte la noapte si pusa usor in evidenta de fotografii sau desene succesive ale aceleiasi zone.

Creierul ascunde multe mistere si in incercarea de elucidare si descoperire a acestora sunt cateva curiozitati exceptionale care au iesit la iveala. Va prezentam unele din cele mai interesante lucruri pe care le stim despre creier.Creierul uman ramane inca o enigma pentru cercetatori, neurologi, anatomisti, medici si pentru lumea intreaga. Se spunea ca ne folosim doar o parte din creier, inca nu se stie exact cat, insa ce se intampla cu restul nefolosit? Sau ce anume din posibilul comportament sau simturi ori interpretari se ascund in acele zone? Cum am putea explica patologiile nervoase si neurologice, bolile mintale sau, de ce nu, inteligenta? Am putea-o influenta prin manipularea materiei nervoase? Creierul ascunde multe mistere si in incercarea de elucidare si descoperire a acestora sunt cateva curiozitati exceptionale care au iesit la iveala. Va prezentam unele din cele mai interesante lucruri pe care le stim despre creier. 7 curiozitati exceptionale despre creierul uman 7 lucruri pe care nu le stiai despre creier

1. Creierul, mai rapid ca… gandul?Se spune ca gandul are una din cele mai mari viteze, si totusi… Sa va dau un exemplu pentru a intelege mai clar: mergand se intampla uneori sa te impiedici si in mai putin de o secunda corpul tau reuseste sa se si redreseze, deci el in mai putin de o secunda interpreteaza toate modificarile tridimensionale ale echilibrului si reuseste sa identifice organele care ar putea interveni in refacerea acestui echilibru postural, trimitandu-le si semnalele pentru miscarile necesare. Abia dupa ce ti-ai reglat echilibrul te dezmeticesti si iti dai seama ca te-ai impiedicat si era sa cazi. Mecanismele sunt foarte complexe, undeva in urechea interna se alfa organele responzabile de echilibru, cel putin al capului, dar la nivel cerebral exista organe nervoase specializate in mentinerea echilibrului intregului corp etc. Ideea este ca noi ar trebui sa cititm tratate intregi pentru a intelege functia echilibrului, o functie cu care creierul lucreaza in mai putin de o secunda. Cum este posibil? Se pare ca viteza cu care circula informatiile intre sinapsele neuronale este foarte mare, de peste 270km/h. Este exceptional cum mecanisme biofizice si biochimice pot atinge o astfel de performanta!2. Creierul este mai activ noaptea decat ziua:In urma tuturor activitatilor pe care le intreprindem ziua, raportat la odihna din timpul noptii, am tinde sa credem ca cea mai mare parte a activitatii creierului se produce ziua. Totusi, prin studii electrice si nu numai, cercetatorii au sesizat ca noaptea creierul este mult mai activ decat ziua. Oamenii de stiinta nu au putut explica cert mecanismele care stau in spatele acestui rezultat uimitor, insa ei cred ca activarea intensa cerebrala din timpul somnului se datoreaza tuturor proceselor reparatorii atat la nivel celular si energetic, cat si ca ansamblu functional, ca structurare a memoriei, estompare a stimulilor afectivi prea puternici sau marcanti, deci practic are loc o reechilibrare atat fizica, dar si psihica, emotioanala, comportamentala.

Inteligenta este capacitatea creierului uman de a intelege usor si repede probleme noi si nefamiliare. O problema practica sau teoretica devine familiara in urmatoarele moduri :
a) comunicare-predare. Inteligenta nu se confunda cu cunoasterea. Informatia detinuta de o persoana poate avea fie o provenienta externa (comunicarea), fie o sursa interna (intelectul propriu) ; in primul caz este vorba de cunoastere (stiinta), in cel de al doilea  de inteligenta. Comunicarea prin intermediul limbajului face posibila transmiterea informatiilor intre fiintele umane, insa informatia dobindita pe aceasta cale (este vorba despre invatatura preluata de la alte persoane : educatia parintilor, materia predata in scoli, literatura de specialitate, tehnici sau metode deprinse de la prieteni sau cunoscuti etc.) nu reprezinta inteligenta. Reprezinta inteligenta numai concluziile dobindite prin ratiune proprie, descoperirile pe care intelectul le face de unul singur. (Motivul este unul simplu : in cazul cunoasterii este vorba despre judecata altor persoane comunicata .) Spre exemplu, un copil poate sa faca el insusi descoperiri despre lume si sa detina informatii ce nu i-au fost comunicate (lebada e ruda cu gisca si si formeaza etc.) In practica, inteligenta reprezinta un procent infim al cunoasterii, cea mai mare parte a informatiilor detinute de o persoana fiind dobindite pe calea comunicarii.
b) memorie (experienta anterioara). Caracteristica inteligentei fiind aceea ca invata din experienta anterioara, rezulta ca inteligenta este solicitata numai atunci cind persoana se intilneste pentru prima data in decursul vietii cu o anumita problema ; memoria va permite aplicarea in viitor a solutiei invatate la toate problemele identice sau asemanatoare. Aceia care au solutionat o anumita problema, nu mai au ulterior nici o dificultate in a rezolva probleme identice sau asemanatoare ; o problema practica sau teoretica solicita inteligenta numai atunci cind este cu totul noua si nu seamana cu nici una din experientele anterioare. (Cu alte cuvinte, in materie de inteligenta nu exista antrenament, pregatire � exersarea testelor i.q. nu mareste coeficientul de inteligenta). In viata de zi cu zi, in majoritatea situatiilor in care ni se cere sa rezolvam probleme, aplicam solutiile deja stiute (memoria) si nu inteligenta (rezolvari pe loc, spontane).
c) Perioada indelungata de gindire face si ea ca o problema sa devina, treptat, familiara. Din acest motiv la testele de evaluare a inteligentei subiectilor li se impune o limita de timp � atunci cind li se acorda timp nelimitat gasesc fara greseala solutia, dar in acest caz testul nu are relevanta. Perioada indelungata de gindire suplineste lipsa inteligentei ; o inteligenta slaba va obtine aceleasi rezultate (sau chiar mai bune) decit o inteligenta superioara atunci cind i se acorda suficient timp. (La fel stau lucrurile si in ce priveste descoperirile din domeniul stiintei : daca ele survin intr-un interval relativ scurt, atunci se datoreaza inteligentei ; daca vin dupa cercetari indelungate si multa bataie de cap, atunci nu.) Definitia inteligentei va contine, deci, sintagma usor si repede.In viata de zi cu zi omul isi distribuie singur timpul alocat diferitelor activitati : munca, recreatie, distractie etc. (cu alte cuvinte, stabileste singur daca perioada de gindire va fi una indelungata sau nu). Experienta acumulata intr-un anumit domeniu va depine, deci, nu atit de coeficientul de inteligenta al persoanei, cit de aceasta repartizare a timpului (experienta acumulata depinde in mare masura de raportul harnicie/trindavie si mai putin de inteligenta). Eroarea cea mai frecventa in studiul acestei materii este aceea de a confunda talentul sau aptitudinile cu inteligenta. Se considera in zilele noastre ca persoanele care exceleaza in diferite domenii ar fi oameni cu o inteligenta iesita din comun. Spre exemplu, indeminarea motrica specifica sportivilor si categoriilor profesionale de dexteritate (scamatori, cartofori etc.) este clasificata drept inteligenta kinestezica, talentul muzical e clasificat drept inteligenta muzicala, talentul literar inteligenta lingvistica, aptitudinea in diverse domenii ale stiinteiinteligenta logico-matematica si asa mai departe. In realitate, este vorba in aceste cazuri de cantitate de experienta si nu de inteligenta, aceste abilitati fiind strict legate de durata exercitiului, de experienta individului in domeniul respectiv.

Terra va suferi, in anul 2013, efectele unor explozii solare de-a dreptul devastatoare, anunta oficialii NASA. Sistemele electrice vor fi distruse, satelitii artificiali vor inceta sa functioneze, zborurile vor fi intrerupte, iar Terra se va scufunda in intuneric dupa ce generatoarele de curent electric se vor supraincalzi. Toate acestea se vor intampla in maxim 3 ani, atunci cand Soarele va ajunge la maximul puterii sale, este mesajul ingrijorator al acelorasi specialisti.

Oamenii de stiinta sustin ca distrugerile vor afecta toata aparatura electronica, de la dispozitiviele bancare si cele din spitale, pana la computerele personale si Ipod-uri. Pierderile financiare s-ar ridica astfel, in urma valurilor fara precedent de energie magnetica, la mai multe miliarde dolari, fara insa a putea aproxima o valoare exacta a pagubelor. „Stim ca va veni, dar nu putem estima cat de rau va fi”, afirma Dr. Richard Fisher, directorul departamentului de heliofizica din cadrul NASA.
„Primele vor cadea sistemele de comunicatie, satelitii si sistemele de ghidare a avioanelor. Cat de curand, vor urma dispozitivele electrice din banci, spitale si chiar si cele din propriile noastre case. Vor fi probleme uriase pentru omenire. Largi parti ale globului vor ramane complet in intuneric, din cauza caderii sistemelor generatoare de energie, iar refacerea acestora va necesita mult timp”, a adaugat acesta.
Cel mai optimist scenariu este acela in care Terra va suferi doar cateva ore din cauza furtunilor magnetice si nu zile sau luni intregi, asa cum prevede Dr. Fisher. Cert este, avertizeaza cercetatorii NASA, ca masurile trebuie luate din timp pentru a preveni un dezastru de asemenea proportii.

Dupa o perioada prelungita de “odihna”, activitatea pe Soare a inceput din nou sa se intensifice, anunta astronomii.
“Petele din Soare” – portiuni ale suprafetei Soarelui unde are loc o intensa activitate magnetica, sub forma asa-numitelor furtuni solare – vor aparea din nou, in numar tot mai mare, dupa ce, in decembrie 2008, activitatea Soarelui atinsese un minim.
In schimb, luna aceasta, sonda STEREO trimisa de NASA a descoperit portiuni mari cu activitate magnetica puternica pe suprafata Soarelui. Analizand imaginile, o comisie de oameni de stiinta americani a constatat si anuntat o intensificare a activitatii solare, prognozand ca noul ciclu de furtuni solare va atinge un maxim in luna mai a anului 2013.


Cercetatori din mai multe tari, reuniti in Washington D.C. cu ocazia unei conferinte internationale, avertizeaza cu aceasta ocazie intensificarea alarmanta a activitatii solare, fenomen care poate duce la efecte incalculabile la adresa vietii pe Terra.

Scopul discutiilor din cadrul Space Weather Enterprise Forum s-a axat pe iminenta furtunilor solare masive care vor izbucni in aceasta vara si vor duce, in prima instanta, la afectarea sistemelor de comunicatii precum cele de navigatie aeriana si maritima, GPS dar si a liniilor electrice de mare tensiune, care sunt sensibile la radiatiile emise de furtunile solare.Activitatea solara urmeaza un ciclu de 11 ani la sfarsitul carora astrul inregistreaza o exacerbare. O furtuna solara de mari proportii poate cauza pagube economico-financiare de douazeci de ori mai mari decat cele provocate de uraganul Katrina, avertizeaza un raport din anul 2008 emis de National Academy of Science.„De fapt, anul acesta, Soarele se trezeste dintr-un somn adanc, si in urmatorii ani, vrem, nu vrem, vom fi martorii unor cresteri ale activitatii solare mult peste cele din prezent. In acelasi timp, societatea umana a devenit intr-atat de tehnologizata incat activitatea noastra zilnica va fi afectata de ce se intampla pe Soare. Cred ca suntem deja in fata unei noi ere in care ce se intampla in spatiul cosmic ne afecteza vietile intr-un mod similar meteorologiei terestre”, afirma Richard Fisher seful NASA’S Heliophysics Division