Tag Archive: univers


Pictez în suflet…

Gânduri,vise şi speranţe
se adună la un loc,
cu un lacăt ferecat
în inimă s-a aşezat.
fie noapte,fie zi,
îmi aşez pe aceste file,
amintirile de zi cu zi…
Mă îmbrac în rochia de vise şi pornesc printre umbrele paletelor de culori într-o lume a imaginaţiei… Gândurile încearcă să danseze pe file transformân-duse în litere de chihlimbar, iar literele în cuvinte diamantine.Sufletul meu este precum un calendar al amintirilor…rătăcesc prin el şi răsfoiesc aceste file poleite .Pictez umbra gândurilor mele pierdută-n univers,curgând ca o ploaie de stele peste mine…Călătoresc pe calea lactee ,ce raza de lună luminează bezna din inimă.Mă gândesc la filele nescrise,la amintirile şoaptelor ce multe au zburat,iar altele s-au prefăcut în scrum…Gânduri adun cu mâinile crispate,trăiri şi sentimente ce sunt pictate de timp…Orele aleargă-n jurul meu raze de gânduri în univers…Uneori îmi vine să arunc sentimentele într-un colţ de linişte,şi să mă scurg ca un izvor de şoapte calde de iubire.Pictez amintirile într-un amalgamul de cuvinte…Gândurile mele se transformă într-un şir de perle …Îmi întind perlele în cuierul universului să înot prin râu de vise…Să îmi pictez privirea de smarald într-un sărut al infinitului cu iz de sentimente .Unde inima e un pumn de viaţă şi sufletul plin de dor ce se transformă într-un fum de ceaţă şi purtat prin galaxie . Păşesc desculţă printre cuvinte pe aripi de nor sudaţi în adieri de flori ce mă îmbracă în culori, şi mă plimb prin frunzele pictate de stele pe culoarul labirintului a sufletului meu.Pictez note fermecate pe acorduri de vioară şi împletesc cioburi de vise cu fluturi albi,să se transforme într-un buchet de sentimente cu cele mai frumoase flori culese de pe campul infinit al universului….Pictez aripi de iubire pe culoarul vieţii,să dansez pe razele soarelui şi să simt sub tălpi simfonia picăturilor de rouă,lovite de rădăcina amintirilor pictate în culorile curcubeului ce se topesc în lacrimi de cristal. Amintirile îmi scutură zdravăn sufletul şi se scurge din el picatură cu picatură gândurile de dor, iar fructele sentimentelor caută pământul universului nedescoperit în care să-mi îngrop amintirile şi apele să îmi spele nopţile şi zilele sufletului pictat în culorile fericirii cutremurat de dorul iubirii.

L

Reclame

Sunt un suflet trecător printre miile de stele !O umbră a gândurilor mele…pierdută-n univers….Un suflet trecător prin noapte cu gândurile toate..curgând ca o ploaie de stele peste mine….Călătoresc pe calea lactee ce raza de lună,ce luminează bezna din inimă….Să străbat lumea cu pasul mărunt…Sunt singură în acest univers al gândurilor …Eu şi gândurile mele …Mă gândesc la poveştile nescrise,la amintirile şoaptelor întunericului multe au zburat,ori s-au prefăcut în scrum…dar visul meu rămâne aievea.Nimeni nu îmi va putea să îmi alunge zâmbetul…Visul îl adunam cu mâinile crispate cu ochii plini de lacrimi să-l ridic sus a-mi făuri un vis adevărat.Visul meu a prins culoarea primăverii în amalgamul de trăiri.Zăresc privirea caldă a sufletului dintre toate privirile reci…separ îmbrăţişarea caldă dintre toate atingerile de gheaţă…Vreau să fiu Eu…în acest sfârşit de iarnă…Eu să zâmbesc unicului meu vis,iar visul meu eşti Tu…Oare sunt în gândurile tale?Îmi doresc gândurile tale să îmi aparţină măcar pentru o secundă….Îţi citeam gândurile…mă regăseam în ele….Îmi las gândurile să plutească în derivă…iar sufletul să alunece în braţele tale…Să simt braţele tale strânse în jurul meu…Să îţi simt parfumul primăverii ce-l emani…Gândurile mele continuă să plutească printre stele,fără ţintă să mai desluşesc câte ceva….O umbră pierdută într-o lume a gândurilor tăcute….Îmi simt ochii cenuşii, umbriţi de lacrimi uscate. Mi se pare că am înghesuit prea multe vise şi speranţe într-un loc prea neîncăpător pentru ele … visale-am amestecat cu realitatea şi-am obţinut un amalgam din care nu mai pot distinge nimic.Călatoria în lumea micului meu univers mă tulbură în adâncul sufletului meu… sub apăsarea şi magia acestui vis. Am trăit în aşteptarea acestei călătorii multă vreme … să mă pierd cu privirile în zări doar de mine percepute, căutam cu privirea în universul visării …eşaveam senzaţia că te ating, dar dispăreai în secunda urmatoare … şi apăreai din nou, treceai pe lâng mine fără să mă priveşti.Până în clipa în care am pornit la drum … Nu era o călătorie obişnuită … era o călătorie a sufletului meu singuratic în căutarea altui suflet … a sufletului tău … Eşti în inima şi-n visele mele … eşti peste tot, dar nu pot să te ating … şi lacrimile îmi inundau ochii … nu ştiu dacă era durerea de a nu te avea sau bucuria de a te avea … Dar simt că eşti cu mine….în mica mea călătorie a universului printre miile de stele….

Einstein si curbura Universului

Geometria Universului este o problema care i-a preocupat pe multi astronomi, matematicieni si fizicieni. Astfel, Newton a considerat Universul ca fiind infinit. Potrivit acestei viziuni insemna ca intregul Univers, Universul fizic, ar fi “ceva” infinit de mare, fara vreo margine. Daca intr-adevar lucrurile ar sta asa, nu ar mai trebui sa fim preocupati de marginile sale, deoarece le putem stabili arbitrar. Dar observatiile din ultimul timp au aratat ca galaxiile distante au viteze inconsistente cu modelul newtonian al Universului infinit.
Impasul ar putea fi depasit printr-o noua ipoteza prin care se considera ca Universul nu are forma pe care ne-o sugereaza intuitia. Ipoteza are la baza asa-numitele geometrii neeuclidiene. Dar in ce consta acestea? In geometria euclidiana, postulatul al cincilea afirma ca distanta intre doua linii paralele este constanta. Daca se accepta insa alte postulate, anume ca doua linii paralele pot fi convergente sau divergente, se pot obtine sisteme logice perfect coerente, adica geometrii neeuclidiene.

Folosind una din geometriile neeuclidiene, A. Einstein a elaborat un model al “universului finit in volum“. Argumentul folosit de el pentru a postula acest model este acela ca o linie dreapta prelungita indefinit in ceeace se numeste geometria sferica, s-ar putea intoarce eventual in locul din care a plecat. Aceasta ipoteza permite sa se presupuna ca o racheta spatiala lansata intr-o directie oarecare s-ar reintoarce, dupa un timp, la locul de plecare, venind insa din directia opusa. O linie dreapta s-ar “curba” cu o anumita raza, aceasta raza fiind tocmai masura dimensiunilor Universului.
In cadrul modelului neeuclidian nu ar exista margini, dar nici spatiu gol; intregul Univers ar putea fi umplut cu galaxii si stele si, in acelasi timp, ar exista un numar finit de galaxii si stele, intr-un volum finit. In felul acesta, geometria neeuclidiana pune la dispozitie o posibila si atragatoare cale de a explica trasaturile cunoscute ale Universului, ce pare sa fie, pe baza unor anumite consideratii, un univers finit.
Aspectul mai dificil este ca aceste tipuri speciale de geometrii neeuclidiene sunt virtual imposibil de vizualizat, deoarece suntem obisnuiti sa apreciem totul din punctul de vedere al geometriei euclidiene. De fapt, aceasta inertie umana, de repezentare euclidiana, are origini istorice. Nu cu prea multa vreme in urma, oamenii inca mai credeau ca Pamantul este plan. Daca cineva ar fi afirmat ca Pamantul este rotund, ca daca s-ar pleca dintr-un anumit punct si, mergand in line dreapta, s-ar ajunge din nou in punctul de plecare, afirmatia ar fi aparut fara sens. Toata lumea vedea ca Pamantul apare ca fiind plan si parea lipsit de sens sa sustina altfel.
Ideea sfericitatii Pamantului a fost la inceput doar in mintea unor ganditori, pentru ca mai apoi sa fie dovedita de marile descoperiri geografice, pana la imaginile luate din spatiul cosmic.
Mergand oarecum pe aceeasi cale, Einstein a postulat un Univers sferic, fara margini si avand un volum finit. Exista insa cateva deosebiri. Prima din ele consta in aceea ca vorbind despre Pamant se considera o curbura bidimensionala, in timp ce pentru Univers curbura este tridimensionala. O alta deosebire este ca pentru Pamant adevarul ideii a fost demonstrat, in timp ce pana acum nu a fost adusa vreo dovada asupra curburii Universului.
Autor: Agatha, editor http://www.descopera.org

Saturn

Saturn este cea mai indepartata planeta dintre cele 5 cunoscute anticilor. in 1610, astronomul italian Galileo Galilei a fost primul care a privit la planeta Saturn printr-un telescop. Spre surprinderea lui, el a vazut o pereche de obiecte de fiecare parte a planetei. El le-a schitat ca sfere separate, gandindu-se ca Saturn a format din 3 corpuri separate. Continuand observatiile sale in urmatorii cativa ani, Galileo a atras obiectele laterale si lea atasat in schitele sale la Saturn ca si brate sau manere.

In 1659, astronomul olandez Christiaan Huygens, folosind un telescop mai puternic decat cel al lui Galileo, a observat ca Saturn era inconjurat de un inel subtire care parea a fi plat. in 1675, astronomul Jean-Dominique Cassini, nascut in Italia, a descoperit o diviziune intre ceea ce sunt acum numite inelele A si B. in prezent, este cunoscut faptul ca influenta gravitationala a Lunii lui Saturn, Mimas, este responsabila pentru diviziunea de care vorbea Cassini, care este de 4800 km (3000 mile) largime.La fel ca Jupiter, Saturn este compus in cea mai mare parte din hidrogen si heliu. Volumul sau este de 755 de ori mai mare decat cel al Pamantului. Vanturile din atmosfera superioara pot ajunge la 500 de metri (1600 picioare) pe secunda in regiunea ecuatoriala. (in contrast, cel mai puternic uragan de pe Pamant a batut cu 110 de metri pe secunda.) Aceste vanturi super rapide, combinate cu energie termica in crestere care vine din interiorului planetei, duc la aparitia benzilor aurii si galbene vizibile in atmosfera.

Saturn – Credit NASA

La inceputul anilor 1980 , navele spatiale NASA – Voyager 1 si Voyager 2 au relevat faptul ca inelele lui Saturn sunt formate in principal din apa inghetata. Sistemul inelar al lui Saturn se intinde peste sute de mii de kilometri de la planeta, dar adancimea verticala este de obicei de aproximativ 10 metri (30 de picioare), in inele principale.
Luna cea mai mare lui Saturn, Titan, este un pic mai mare decat planeta Mercur. (Titan este a doua cea mai mare-luna, din sistemul solar, numai Ganymede Luna lui Jupiter este mai mare.) Titan este invaluita intr-o atmosfera groasa bogata in azot care pare a fi similara cu ceea ce avuta de Pamant cu mult timp in urma. Studiile ce vor urma asupra acestui satelit natural, promit sa descopere multe lucruri despre cum se formeaza planetele si poate despre zilele de inceput ale Pamantului. Saturn, de asemenea, are mai multi sateliti de gheata mai mici. De la Enceladus, care arata dovezi de recente modificari ale suprafatei, pana la Iapetus, care are o emisfera mai intunecata decat asfaltul si iar cealalta la fel de stralucitoare ca zapada, fiecare dintre satelitii lui Saturn este unic.

Desi campul magnetic al lui Saturn nu este la fel de mare ca al lui Jupiter, acesta este totusi de 578 de ori mai puternic ca al Pamantului.

Capitolul urmator, in cunostintele noastre despre Saturn este scris chiar acum de catre misiunea Cassini, care a dus sonda „Europe’s Huygens” la Saturn. Sonda Huygens a coborat prin atmosfera lui Titan, in ianuarie 2005, si deatunci colecteaza date privind suprafata si atmosfera. Nava Cassini, care orbiteaza planeta Saturn inca din anul 2004, continua sa exploreze planeta si satelitii sai, inele, si magnetosfera. Pana in iulie 2009, Cassini a trimis mai mult de 200.000 de imagini.

Denumirea:

Planeta a fost numita dupa Saturn – Zeul agriculturii in mitologia Romana

Saturn – Zeul Agriculturii in Mitologia Romana

Saturn – Date Exacte

Distanta medie fata de soare: 1,426,725,400 km

Distanta minima fata de soare: 1,349,467,000 km

Distanta maxima fata de soare: 1,503,983,000 km

Raza Ecuatorului: 60,268 km

Circumferinta la Ecuator: 378,675 km

Volumul: 827,130,000,000,000 km3

Masa: 568,510,000,000,000,000,000,000,000 kg

Densitatea: 0.70 g/cm3

Aria Suprafetei: 43,466,000,000 km2

Gravitatia la sol (Ecuator): 10.4* m/s2

Durata zilei Saturniene: 0.44401 zile Pamantene sau 10.656 ore

Durata anului Saturnian: 29.4 ani Pamanteni

Inclinatia Orbitala: 26.73 grade

Temperatura Minima/Maxima la suprafata: -178 °C

Compozitia Atmosferei Hidrogen, Heliu

Marte

Planeta Rosie Marte a inspirat zboruri salbatice ale imaginatiei dea lungul secolelor, precum si mari interese stiintifice. Marte a fost intodeauna un subiect propice pentru sciitorii de SF, scrieri bazate pe secole de cercetari si observatii stiintifice.

Stim ca Marte este un corp mic, o planeta stancoasa care se crede ca a fost foarte asemanatoare Pamantului. Ca si alte planete „terestre” – Mercur, Venus, si Pamantul – suprafata sa a fost schimbata de fenomene vulcanice, impacte cu alte corpuri ceresti, miscari ale scoartei terestre si efecte atmosferice. Planeta Marter are Calote polare care se cresc si scad odata cu schimbarea anotimpurilor; pamantul de langa polii Martiani sugereaza ca climatul planetei s-a schimbat de mai multe ori. Schimbarile acestea climatice pe care le-a trait planeta rosie se atribuie unor eventuale schimbari regulate ale orbitei in jurul soarelui. Tectonismul Martian – formarea si schimbarea scoartei planetei Marte – difera de cea a Pamantului. Daca in cazul Pamantului miscarile tehtonice implica alunecari si ciocniri intre placie techtonice, pe marte miscarile tehtonice par sa fie verticale, lava fierbinte impingand in sus scoarta care intr-un final iese la suprafata. Periodic, furtuni de nisip acopera intreaga planeta. Efectele acestor furtuni sunt dramatice.

Credit NASA Imagine luata de la suprafata planetei Marte

Oamenii de stiinta cred ca cu 3.5 miliarde ani in urma, Marte a experimentat cele mai mari inundatii cunoscute vreodata in sistemul solar. Dar de unde a venit apa care a provocat aceasta inundatie straveche, cat a durat, si unde a plecat, nimeni nu stie. 

in mai 2002, oamenii de stiinta au anuntat descoperirea unei piese cheie in acest puzzle: nave spatiala Odyssey a detectat cantitati mari de apa inghetata aproape de suprafata – suficienta apa pentru a umple de doua ori pe Lacul Michigan. Gheata este amestecat in sol la doar un metru adancime pe o arie foarte mare aproape de Polul Sud martian.

Numeroase intrebari au ramas inca neraspunse. In momentul de fata planeta Marte este prea rece si atmosfera sa este prea subtire pentru a permite existenta apei lichidel la suprafata pentru mai mult timp. Exista mai multa apa congelata in Calotele polare, si exista suficienta apa pentru a forma nori de gheata, dar nu destula pentru a sculpta canalele de pe Marte. Imagini de la nava spatiala NASA – Global Surveyor sugereaza ca rezervele subterane de apa se pot iesii la suprafata in forma de izvoare. Multe raspunsuri si mistere raman inca ascunse sub pamantul rosu al planetei marte.

Descoperirea povestii apei pe Marte este importanta pentru a intelege climatul ei trecut, lucru care ne-ar putea ajuta sa intelegem evolutia tuturor planetelor inclusiv a noastra. Apa este considerat a fi un ingredient central pentru initierea vietii; dovada existentei apei pe Marte este de asteptat sa ne dea indicii despre viata care a existat sau care inca mai exista pe Marte, si in acceasi timp sa ne dea indicii despre existenta vietii oriunde altundeva in univers. Inainte ca omul sa mearga in siguranta pe Marte este nevoie sa stim mai multe despre aceasta planeta, si in special daca echipajul ar avea acces la resurse precum apa.

Marte are cateva caracteristici geologice remarcabile, inclusiv cel mai mare munte vulcanic din sistemul solar – Olympus Mons (27 km inaltime si o arie de 600km). Vulcani din regiunea nordica sunt atat de mari incat deformeaza aspectul rotund al planetei, mai mult pe la ecuator trece o vale imensa, numita Valles Marines. Acest canion se intinde pe o distanta ecivalenta cu distanta dintre New York si Los Angeles. 

Marte, de asemenea, are doi sateliti mici, Phobos si Deimos. Desi nimeni nu stie cum s-au format, acestia pot fi asteroizi atrasi de gravitatia lui Marte „.

Denumirea:

Planeta a fost numita Marte, dupa zeul razboiului in mitologia Romana. De asemenea satelitii sai naturali au fost numiti Phobos si Demios, acestia erau caii care-i trageau carul de lupta a lui Ares, zeul razboiului in mitologia greaca.

Marte – Zeul Razboiului in Mitologia Romana

Marte – Date Exacte

Distanta medie fata de soare: 227,936,640 km

Distanta minima fata de soare: 206,600,000 km

Distanta maxima fata de soare: 249,200,000 km

Raza Ecuatorului: 3,397 km

Circumferinta la Ecuator: 21,344 km

Volumul: 163,140,000,000 km3

Masa: 641,850,000,000,000,000,000,000 kg

Densitatea: 3.94 g/cm3

Aria Suprafetei: 144,100,000 km2

Gravitatia la sol (Ecuator): 3.693 m/s2

Durata zilei Martiene: 1.026 zile Pamantene sau 24.62 ore

Durata anului Martian: 686.93 zile Pamantene

Inclinatia Orbitala: 25.19 grade

Temperatura Minima/Maxima la suprafata: -87 to -5 °C

Compozitia Atmosferei Dioxid de Carbon, Nitrogen si Argon

Steaua Pollux sau Beta Geminorum, se situeaza la 33.7 ani lumina de soare. Numele ei grecesc orginal era Polydeuces care vine de la gemenii immortali, celalalt geaman fiind Castor. Ambele stele Polydeuces si Castor fac parte din constelatia care le poarta numele, si anume Gemeni.
Pollux este cea mai luminoasa stea din constelatia in care face parte chiar Johannes Bayer i-a dat calificativul de Beta, oferindu-i calificativul alfa stelei „gemene” Castor. (calificativele la stele se ofera incepand de la alfa, pentru cea mai luminoasa stea din constelatie, si continuand cu restul alfabetului grecesc in functie de luminozitatea stelelor)

Polux este a 17-a cea mai luminoasa stea vizibila pe cerul instelat, este o stea portocalie – rosiatica uriasa cu o masa de aproximativ 1.7 ori mai mare decat cea a soarelui si cu un diametru de 8.8 ori mai mare ca al soarelui.

Pamantul, planeta pe care ne ducem zilele, poate parea un loc urias… dar este doar o aparenta. Pamantul este doar a patra planeta ca marime din sistemul nostru solar, un sistem si asa mai degraba mic. Pamantul poate parea mare daca-l compari cu Mercur sau chiar si cu Marte, dar este destul sa-l pui langa Jupiter sau Saturn (ca sa nu mai vorbim de Soare) sa-ti dai seama ce mica planeta avem.

Pamantul vs Jupiter

Jupiter este o planeta formata in cea mai mare parte din gaze si este cea mai mare planta din sistemul nostru solar. Masa acestei planete este de 2.5 ori mai mare decat a tuturor celorlalte planete din sistemul solar la un loc. Daca pamantul are un diamentru de 12756km la ecuator, Jupiter are un diametru de 142.948km. Vei spune… „Numa de 10 ori mai mare, nu-i chiar asa grav” dar este vorba de diametru astfel ca daca ai vrea sa umplii planeta Jupiter, ti-ar trebuii cam 1400 de Pamanturi ca sa o faci.

Pamantul vs Soare

Soarele este punctul central al sistemului nostru solar si cu un diametru de 1.392.000km este evident cel mai mare corp existent in acest sistem. Pentru a ilustra mai bine marimile corpurilor ceresti, Louis Giglioa comparat Pamantul cu o minge de golf, o ilustratie care o voi folosi si eu pe parcursul acestui articol. Astfel daca Pamantul ar fi o minge de golf Soarele ar fi un corp sferic de 15m in diametru.

Daca ai putea introduce Pamanturi in interiorul Soarelui, ti-ar trebuii aproximativ 1.000.000 (un milion) de Pamanturi ca sa umplii soarele.

Pamantul vs Betelgeuse

Betelgeuse este o stea aflata la 427 ani-lumină de Soare si este a doua stea ca stralucire din constelatia Orion. Cu un diametru de 903.500.000km Betelgeuse este o stea cu adevarat impresionanta. Diametrul accestei stele este de doua ori mai mare decat orbita Pamantului in jurul Soarelui.

Daca Pamantul ar fi o minge de golf, Betelgeuse ar fi de marimea a 6 Empire State Buildings (una din cele mai inalte cladiri din lume) unul peste altul. Ai putea introduce 262 trilioane de pamanturi in aceasta stea si daca pamantul ar fi o minge de golf, ar fi destule mingi pentru a umple Stadionul de fotbal Ghencea de aproximativ 5.000 de ori!

Pamantul vs Canis Majoris.

Canis Majoris este cea mai mare stea descoperita pana acuma, si este intr-adevar infricosator de mare. De aproximativ 14 secunde ai avea nevoie, daca ai calatorii cu viteza luminii sa faci inconjurul soarelui, insa pentru a face o calatorie in jurlui lui Canis Majoris, ai avea nevoie de 8 ore la acceasi viteza.

Daca Pamantul ar fi o minge de golf, Canis Majoris ar fi Inaltimea Everestului.

Pentru a umple Canis Majoris, ai avea nevoie de 7,000,000,000,000,000 (7 catralioane) de Pamanturi  iar daca Pamantul ar fi o minge de golf, ar fi destule mingi pentru a acoperii intreaga suprafata a Romaniei cu un strat de aproape 2 metrii inaltime de mingi de golf.

In comparatie cu steaua aceasta pana si soarele pare microscopic. Mai jos puteti vedea o comparatie video interesanta intre Pamant, Soare, Rigel (o stea despre care n-am vorbit) si Canis Majoris.

Aquarii sau Varsatorul este una din cele 13 constelatii ale Zodiacului. Aceasta constelatie este mai degraba lipsita de stralucire care cu siguranta nu ar fi in nici un fel faimoasa daca nu ar fi parte din Zodiac. Aquarii sau Varsatorul este asa cum si numele o spune, o constelatie universal asociata cu apa.

In cele mai multe culturi Varsatorul este desenat ca un om care toarna apa dintr-un vas de lut. Cel mai probabil aceasta ilustratie a i-a fost atribuita din cauza ca Soarele intra in aceasta constelatie la inceputul anului, perioada a anului in care in cea mai mare parte a lumii predomina precipitatiile.

Soarele se află in constelatia Varsatorului din 20 Ianuarie pana in 19 Februarie.

Aquarii (Varsatorul)

Prescurtare – Aqr

Numele oficial – Aquarii

Traducere – Cel care duce apa

In Romania cunosctu sub numele de – Varsatorul

Pozitia pe cer

Vizibila intre latitudinile de 65 si -90 grade

Se vede cel mai bine in luna Octombrie pe la ora 9 PM

Stele denumite

Sadalmelik – Alpha Aqr

Sadalsuud – Beta Aqr

Sadalachbia – Gamma Aqr

Skat – Delta Aqr

Ancha – Theta Aqr

Situla – Kappa Aqr

Auriga este o constelatie nordica. Stelele din acesta constelatie sunt in forma de coif cu varf ascutit, cum purtau in antichitate cei care manuiau care de lupta.

Auriga a fost infatisat ca manuitorul al unui car de lupta, care ducea in brate 2 sau 3 copii. El a fost cunoscut de asemenea ca si Erechtheus fiul lui Hephaestus.
Hephatus a fost un copil cu handicap care se crede ca este inventatorul carului de lupta, pe care la facut ca fiul sau sa-l poata duce mai usor.

Auriga

Prescurtare – Aur

Numele oficial – Aurigae

Traducere – Vizitiul

In Romania cunosctu sub numele de – Auriga

Pozitia pe cer

Vizibila intre latitudinile de 90 si -40 grade

Se vede cel mai bine in luna Februarie pe la ora 9 PM

Stele denumite

Cappela – Alpha Aur

Menkalinan – Beta Aur

Al Anz – Epsilon Aur

Haedi – Zeta Aur

Hoedus II – Eta Aur

Hassaleh – Iota Aur

Constelatia Apodis mai este numita si Apus, nume ce la primit de la Johann Bayer. Apus in greaca inseamna „fara picioare” si se trage de asemenea de la „Apus Indica”, o pasare care a fost oferita cadou dupa ce picioarele i-au fost taiate.
Constelatia Apodis se afla foarte aproape de polul Sud celest.
In Romania Constelatia Apodis este cunoscuta sub numele „Pasarea Paradisului”.

Aps

Prescurtare – Aps

Numele oficial – Apodis

Traducere – Pasarea Paradisului

In Romania cunosctu sub numele de – Pasarea Paradisului

Pozitia pe cer

Vizibila intre latitudinile de 5 si -90 grade

Se vede cel mai bine in luna Iulie pe la ora 9 PM